Albinele pot rezolva probleme simple de matematica

Tinand cont ca operatiunile aritmetice necesita abilitati cognitive avansate, albinele pot rezolva probleme simple de adunare si scadere.

In Australia, oamenii de stiinta de la Universitartea RMIT din Melbourne, au realizat un studiu unde a implicat dresarea individuala a unor exemplare de albine intr-un labirint in forma de ”Y”. Acestea intalneau intre una si cinci tipuri de forme, precum patrat, diamant, cerc sau triunghi, colorate fie in albastru, fie in galben.

Pentru a ajunge la recompensa si a gasi solutia corecta, albinele trebuiau sa adauge o cifra in cazul in careformele intalnite erau albastre, iar in cazul culorii galbene, albinele trebuiau sa extraga o cifra.

Prin patrunderea in tunelul corespunzator, ele trebuiau sa faca alegerea,iar la final primeau fie o recompensa, sub forma unei bauturi indulcite, fie o solutie amara drept pedeapsa.

La inceput, albinele au facut aceste alegeri la intamplare, insa dupa mai multe incercari, care au durat in total sapte ore, ele au spart codul si au aflat astfel ca nuanta de albastru inseamna ”plus unu” iar nuanta galbena era echivalenta cu ”minus unu.”

Dintre cele paisprezece albine participante la studiu,rata de succes a fost de 75%.

”Descoperirea noastră sugerează că abilităţile cognitive numerice avansate ar putea fi mult mai răspândite în natură în rândul vieţuitoarelor non-umane decât s-a crezut anterior”, a declarat Adrian Dyer, profesor asociat la Universitatea RMIT.

Din cercetarile anterioare s-a demonstrat ca maimutele, pasarile, copiii mici, paianjenii iar acum si albinele pot realiza calcule simple de adunare si scadere.

Rezolvarea problemelor de matematică necesită două niveluri de abilităţi cognitive sofisticate, primul fiind acela de a ţine cont de regulile de adunare şi scădere utilizând memoria pe termen lung, iar al doilea de a manipula mental în acelaşi timp un anumit set de numere cu ajutorul memoriei pe termen scurt.

Daca si albinele pot realiza aceste operatiuni, cu ajutorul creieriului lor de dimensiuni atat de mici si relativ simplu, ar putea avea implicatii mult mai profunde.

”Dacă matematica nu necesită un creier masiv, ar putea exista noi modalităţi prin care să încorporăm interacţiunile dintre regulile pe termen lung şi memoria funcţională în modele dedicate îmbunătăţirii învăţării rapide a problemelor noi de către AI”, a explicat Dyer referindu-se la sistemele de inteligenţă artificială.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.