# Vladimir Lipaev, convocat la Externe pentru sabotajul de la Brașov pe care România îl atribuie Rusiei

> MAE invocă probele anchetei incendiului din 14 septembrie. Hala a cinci firme civile a fost distrusă, dar uzina Carfil nu a fost afectată.

Publicat: 27 octombrie 2026, 16:35 · Actualizat: 27 octombrie 2026, 18:20 · Autor: Florin Lazăr · Categorie: [Actual](https://news24.ro/actual/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/ambasadorul-rus-este-chemat-la-externe-pentru-incendiul-provocat/ · Publicație: News24

![Ambasadorul Vladimir Lipaev](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/sabotaj-brasov-1024x683.jpg)

**Ministrul Afacerilor Externe Dan Neculăescu l-a convocat marți, 27 octombrie 2026, pe Vladimir Lipaev, ambasadorul Federației Ruse la București, în legătură cu incendiul din 14 septembrie de pe platforma industrială din municipiul Brașov, județul Brașov. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) atribuie coordonarea sabotajului Rusiei și invocă probele strânse de anchetatori, transmite Agerpres.**

„În cadrul convocării, partea română a transmis protestul ferm față de acest act de sabotaj”, precizează Ministerul Afacerilor Externe în comunicatul despre convocarea ambasadorului.

Focul a distrus o hală în care lucrau firme civile, lângă Carfil, filială a companiei naționale ROMARM. Fabrica de armament nu a fost afectată. Poziția diplomatică a României și răspunderea penală a celor trei suspecți cercetați în acest caz sunt distincte: acuzațiile nu reprezintă o stabilire a vinovăției.

Despre evaluarea incidentului, ministerul precizează că partea română: „a subliniat caracterul inacceptabil al faptelor și gravitatea implicațiilor acestora pentru securitatea națională și siguranța cetățenilor. A evidențiat că incidentul reprezintă o manifestare clară a războiului hibrid și se înscrie în seria tot mai amplă și mai complexă de acțiuni desfășurate sau sprijinite de Federația Rusă împotriva multor altor state europene”.

În discuția cu ambasadorul, România a condamnat și atacurile sistematice ale forțelor ruse împotriva navelor comerciale din Marea Neagră. Potrivit MAE, acestea au provocat victime, încalcă dreptul internațional și pun în pericol siguranța și libertatea navigației. Ministerul avertizează și asupra efectelor acestor atacuri asupra securității regiunii.

Ambasada Rusiei la București a respins acuzațiile, pe care le-a calificat drept speculații, potrivit informat.ro. Poziția a fost exprimată în contextul acuzațiilor de sabotaj și al arestării preventive a unui cetățean rus într-o anchetă separată privind presupusa pregătire a unor acte de diversiune.

Lipaev mai fusese convocat la Externe la începutul lunii septembrie. Atunci, ministerul condus de Oana Țoiu reacționase după atacul cu drone de la Leipzig, atribuit oficial Moscovei de Germania, potrivit Adevărul.

## Trei suspecți sunt cercetați, iar România a cerut extrădarea lor

Convocarea ambasadorului a fost anunțată după ce DIICOT, Poliția Română și Serviciul Român de Informații (SRI) au publicat comunicate luni, 26 octombrie. Cele trei instituții au prezentat datele strânse despre activitatea unei rețele suspectate de implicare în explozia și incendiul de lângă Carfil, sub coordonare din Rusia. Ancheta este desfășurată de procurori, ofițeri de informații și polițiști din structurile care combat criminalitatea organizată, potrivit comunicatelor citate de Gândul.

În dosar sunt cercetați trei suspecți, rezidenți în state ale Uniunii Europene: doi cetățeni bieloruși și unul ucrainean. Procurorii îi suspectează de tentativă la acte de diversiune. Până la o eventuală condamnare definitivă, cei trei sunt prezumați nevinovați.

Doi dintre ei au fost prinși în Germania și ulterior arestați preventiv. Procurorii susțin că aceștia ar fi pregătit acțiuni similare și pe teritoriul german.

La momentul anunțului autorităților, al treilea suspect fusese localizat în Polonia, iar România obținuse un mandat european de arestare pe numele său. Ulterior, acesta a fost reținut în Polonia. Autoritățile române au solicitat extrădarea celor trei, iar procedurile judiciare se desfășoară în cooperare cu statele implicate.

Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a spus că ancheta a confirmat implicarea unor cetățeni din foste state sovietice, stabiliți în Uniunea Europeană. El a precizat că membrii grupului ar fi primit de la coordonatori ruși sarcini care vizau și alte țări din regiune.

## Hala distrusă găzduia cinci firme civile

Incendiul a izbucnit în jurul orei 03:00, în noaptea de 13 spre 14 septembrie 2026. Potrivit Observator News, camerele de supraveghere au surprins un bărbat care cobora de pe acoperișul halei. După aceea s-a produs o explozie în interiorul clădirii, urmată de flăcări.

Bărbatul ar fi ajuns pe acoperiș folosind scara roșie pentru intervenția la incendii. Ar fi desprins un aparat de climatizare și s-ar fi deplasat până la penultimul luminator, unde a fost găsit un recipient cu substanțe inflamabile. El ar fi forțat placa de policarbonat și ar fi aruncat în hală un cocktail Molotov, un dispozitiv improvizat pentru incendiere.

Despre obiectele descoperite la locul incendiului, Marius Vlad, administratorul unui service auto din hala afectată, a declarat pentru Observator News: „Practic au spart cu ciocanul, că s-a găsit și ciocanul aici la fața locului. Și s-a urcat cu un bidon de 5 litri de benzină. Și de acolo...”.

Experții au luat în calcul două explicații privind alegerea țintei: autorii ar fi confundat hala civilă cu fabrica de armament sau ar fi încercat să provoace un incendiu care să se extindă la uzină. Cele două clădiri sunt despărțite de un gard.

În imobilul distrus funcționau cinci firme. Printre activitățile lor se numărau reparațiile auto, lucrul cu panouri fotovoltaice și spălarea textilelor. Platforma cuprinde parcul industrial al Consiliului Județean Brașov și uzina Carfil.

Despre pierderile suferite de service, Vlad a spus: „La ora 3 noaptea să fii trezit că îți arde și să vii să vezi că totul e distrus, toată munca ta de o viață. Pagubele? Ca să înțelegeți! Nouă ne-a ars inclusiv arhiva. Ne-a ars tot. Estimativ, plus minus, 500.000 de euro”.

Florin Muscalu Crețu, administratorul spălătoriei de textile, a descris pentru Observator News ce a găsit când a ajuns la sediul afacerii: „Nici nu m-am gândit că aș putea să pierd toată afacerea într-o clipă și când am venit aici totul era scrum. Este munca mea de 18 ani și ceva și totul s-a dus pe apa sâmbetei”.

## Carfil își întărise paza înaintea incendiului

Directorul general al Carfil, Mircea Petru Tanțău, a relatat că întreprinderea primise avertizări despre posibile sabotaje înainte de incendiu. În intervenția de marți, 27 octombrie, prezentată de Adevărul.ro, el a plasat primele avertizări în primăvara anului 2026, probabil în martie. Acestea vizau industria românească de armament și în special Carfil. Mesajele s-ar fi repetat în vară, probabil în august.

La Observator News, Mircea Tanțău a spus că avertizările referitoare la Carfil și ROMARM sosiseră încă din iarnă. Cele două relatări ale directorului diferă asupra momentului primelor avertizări. Acesta a precizat că uzina consolidase paza și sesizase poliția.

Directorul a relatat că, lângă întreprindere, au fost văzute persoane care făceau fotografii ori intrau fără motiv în parcarea din fața fabricii. Măsurile de pază au fost luate în primăvară, apoi întărite în august.

Potrivit declarațiilor sale relatate de spotmedia.ro, aproape 600 de angajați au fost instruiți, sub semnătură, să semnaleze persoane și activități suspecte, inclusiv în parcare și în apropierea uzinei. Controalele efectuate de pază au fost înăsprite, inclusiv cele realizate de agenții înarmați ai firmei private de securitate.

Măsurile de protecție descrise de director au cuprins:

- Instruirea suplimentară a personalului de pază și securitate, prin decizii interne.
- Informarea salariaților pentru observarea și raportarea activităților suspecte din jurul fabricii.
- Restrângerea accesului auto în parcarea preuzinală la mașinile angajaților.
- Îndepărtarea din parcare a persoanelor fără legătură cu întreprinderea.
- Oprirea accesului curierilor în incintă, inclusiv în pavilionul administrativ. Coletele sunt preluate în parcarea exterioară, iar destinatarii sunt anunțați să le ridice de acolo.

În noaptea incendiului, ofițerul de la primul post de pază l-a informat pe director că arde o clădire a parcului industrial. Tanțău a verificat înregistrările camerelor, dar a spus că nu a discutat cu pompierii. Când a ajuns la serviciu, la 06:30, focul era stins. Și-a informat apoi superiorii de la București, iar incidentul a intrat în anchetă.

Inițial, Tanțău a crezut că focul ar putea fi o răzbunare a unui fost angajat al uneia dintre firmele din parc. Cel surprins în timp ce arunca dispozitivul incendiar părea să cunoască locul. Directorul a aflat apoi că această ipoteză nu se confirmase; după ce a recitit avertizările primite pe parcursul anului, a început să ia în calcul un sabotaj.

Tanțău a explicat că uzina Carfil fabrică muniții, drone și sisteme antidronă. Producția cuprinde atât articole militare, cât și produse care pot avea utilizări civile sau militare. Directorul a dat ca exemple muniția destinată aruncătoarelor și lansatoarelor, precum și un produs introdus mai recent: muniție cu eficacitate ridicată, destinată dronelor folosite în operațiuni militare.

Tanțău consideră că incendiul a avut drept scop intimidarea conducerilor Carfil și ROMARM și punerea lor sub presiune. Directorul a spus că nu vor ceda intimidării ori șantajului. Este evaluarea sa, nu o concluzie a anchetei penale.

## SRI avertizează că recrutarea poate începe cu fotografii plătite

SRI indică următoarele posibile ținte ale rețelei, atât în România, cât și în alte state ale Uniunii Europene:

- Fabrici de armament aflate în proprietatea statului sau a unor companii private.
- Instalații industriale cu importanță strategică.
- Infrastructuri militare.

Serviciul încadrează cazul într-o campanie europeană de sabotaj atribuită Rusiei. Investigațiile din 2026 ar fi identificat și alte tentative în România, inclusiv împotriva unor facilități militare internaționale sau folosite pentru pregătirea militarilor ucraineni.

În evaluarea SRI, asemenea operațiuni urmăresc intimidarea statelor, afectarea capacităților lor de apărare și reducerea contribuției acestora la securitatea europeană și regională.

Recrutarea poate începe pe rețele sociale, prin oferte de bani pentru fotografierea unor clădiri, supravegherea unor obiective sau transmiterea unor informații aparent banale, avertizează serviciul. Ulterior, persoanelor recrutate li se pot cere distrugeri, incendieri și chiar asasinate. Refuzul de a continua poate fi urmat de amenințări, presiuni sau șantaj.

SRI arată că sunt căutate mai ales persoane cu dificultăți financiare, dependențe sau antecedente infracționale. Aceste vulnerabilități pot fi folosite atât pentru recrutare, cât și pentru controlul ulterior.

Pentru ascunderea identității, membrii unor asemenea grupuri pot utiliza transport, cazare și instrumente de plată înregistrate pe numele altor persoane, cartele telefonice din state terțe și mesagerie criptată. Serviciul precizează că niciunul dintre aceste comportamente, analizat separat, nu dovedește participarea la sabotaj.

## Bălăceanu cere o infracțiune distinctă de sabotaj

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a cerut marți, la Digi24, modificarea rapidă a Codului penal, astfel încât sabotajul să fie pedepsit ca infracțiune distinctă. El a afirmat că această infracțiune fusese eliminată începând cu 1990 și că anterior era sancționată cu 15-20 de ani de închisoare.

Potrivit generalului, pedepsele severe trebuie să contribuie la prevenirea unor astfel de acțiuni. Propunerea sa legislativă este separată de ancheta actuală, în care procurorii cercetează trei suspecți pentru tentativă la acte de diversiune.

Întrebat despre posibilele obiective ale Rusiei, Bălăceanu a indicat industria europeană de apărare. El a deosebit atacurile asupra fabricilor de echipamente militare, muniții sau infrastructurii legate de Ucraina de incendiul produs în hala civilă vecină cu uzina Carfil.

Generalul a amintit anunțul SRI privind destructurarea rețelei. În opinia sa, evaluarea serviciilor de informații trebuie să țină seama și de atacurile prevenite, nu doar de identificarea autorilor după producerea incidentelor. A subliniat că prevenirea este posibilă, deși dificilă.

Pentru protejarea infrastructurii critice și a obiectivelor de apărare, Bălăceanu a solicitat colaborarea dintre Ministerul de Interne, Direcția Generală de Informații a Apărării și serviciile de informații. Întreprinderilor le-a cerut să investească în protecție și să verifice activitatea personalului de securitate. Argumentul său a fost că nicio instituție nu poate asigura singură întreaga protecție.

Despre posibile operațiuni viitoare, Bălăceanu a avertizat: „Mă aștept la o intensificare a acestor acțiuni, deocamdată era avut în vedere Brașovul. Ne spune Serviciul Român de Informații că cei care au fost racolați de către ruși erau pregătiți și pentru alte acțiuni de sabotaj în Brașov. Țineți seama că în Brașov sunt și alte platforme industriale care devin din ce în ce mai importante pentru industria de apărare a României, atât cât putem noi să o restartăm. Pe lângă Carfil, în apropiere de Brașov este și IAR Ghimbav și mai sunt și alte întreprinderi în zona Brașovului”.

Cu o zi mai devreme, luni, 26 octombrie, Bălăceanu solicitase la Antena 3 CNN o dezbatere privind apărarea totală. A pus acest concept în legătură cu pregătirea propriilor capacități de apărare și a indicat drept exemple Polonia, statele baltice și țările nordice.

## Ministerul de Interne a suplimentat securitatea obiectivelor de apărare

Ministerul de Interne a anunțat măsuri suplimentare pentru securizarea depozitelor de armament și a zonelor din jurul platformelor industriei de apărare. După anunțul autorităților despre rețea, au fost intensificate patrulele în apropierea infrastructurii critice și a platformelor industriale de apărare.

Președintele Nicușor Dan a condamnat marți sabotajul și l-a legat de o campanie rusă mai largă împotriva statelor europene. Șeful statului a enumerat atacurile cibernetice, dezinformarea, tentativele de influențare a alegerilor și recentele atacuri asupra transportului maritim civil din Marea Neagră. A precizat că România va continua cooperarea cu aliații NATO și cu partenerii europeni pentru prevenirea unor asemenea atacuri.

Premierul Luca Niculescu a condamnat, la rândul său, atacul. El a anunțat că România va acționa cu fermitate pentru prevenirea și destructurarea sabotajelor îndreptate împotriva obiectivelor strategice și a felicitat instituțiile implicate în operațiune.

AUR a cerut explicații și evaluarea urgentă a securității obiectivelor industriale și militare strategice, inclusiv verificarea măsurilor de pază și a controlului accesului.

Separat de dosarul incendiului de la Brașov, un cetățean rus a fost arestat. Anchetatorii îl suspectează că, între februarie și iulie, a fotografiat și filmat obiective militare și infrastructură critică, deplasându-se în mai multe județe pentru a-și îndeplini misiunea. Această acuzație nu stabilește vinovăția sa.

Sorin Grindeanu, liderul Partidului Social Democrat (PSD) și președintele Camerei Deputaților, a reacționat marți, 27 octombrie 2026, pe Facebook: „Toleranță zero pentru actele de sabotaj și de diversiune orchestrate de Federația Rusă pe teritoriul României!”.

Referindu-se la răspunsul statului, Grindeanu a adăugat: „Nu vom accepta nicio încălcare a suveranității și securității statului român, iar astfel de acte nu pot rămâne nesancționate”.

Grindeanu a atribuit unei strategii îndreptate împotriva statelor NATO atât incendiul de la Brașov, cât și atacurile recente cu drone din zona Mării Negre. În postarea sa, a descris incendiul ca fiind produs la fabrica de armament. Hala arsă adăpostea însă firme civile, aflate lângă Carfil.

Președintele Camerei Deputaților a cerut instituțiilor de forță întărirea securității naționale și prevenirea unor asemenea operațiuni. „Protejarea românilor și a infrastructurii critice a României sunt prioritatea noastră numărul unu”, a mai transmis acesta.

Anchetatorii continuă identificarea participanților, verificarea posibilelor legături cu alte incidente și stabilirea amplorii operațiunilor atribuite Rusiei, precum și demersurile pentru prevenirea altor atacuri.

**Citește și:**

- [ISW contrazice bilanțul lui Vladimir Putin pentru Ucraina și estimează pierderi teritoriale ruse în septembrie](https://news24.ro/isw-contrazice-bilantul-lui-vladimir-putin-pentru-ucraina-si-estimeaza/)
- [Vladimir Putin sustine ca Ucraina va ceda teritorii Romaniei. Discurs in fata Marinei ruse](https://news24.ro/vladimir-putin-sustine-ca-ucraina-va-ceda-teritorii-romaniei-discurs-in-fata-marinei-ruse/)