Atacurile cibernetice asupra spitalelor pot fi catalogate drept atacuri teroriste

Foto: news.ro

Atacurile cibernetice asupra spitalelor, în timpul pandemiei COVID-19, sunt asemenea unor atacuri teroriste, iar cel mai probabil răufăcătorii vor rămâne activi, este de părere Eugene Kaspersky, fondatorul şi CEO al Kaspersky.

„Atacurile cibernetice asupra spitalelor în timpul pandemiei COVID-19 sunt asemenea unor atacuri teroriste. Întrucât profesioniştii din domeniul sănătăţii din întreaga lume încearcă să protejeze umanitatea de criza coronavirusului, care e în plină desfăşurare, răufăcătorii vizează instituţii medicale potenţial vulnerabile. Cel mai probabil, atacatorii cibernetici vor rămâne activi. Ei sunt oricum obişnuiţi să lucreze de acasă, iar circumstanţele lor nu s-au schimbat drastic. Vor continua să încerce să atace companiile şi persoanele fizice şi este de datoria noastră să continuăm să ne apărăm clienţii. Orice atac efectuat asupra unui spital în acest moment poate fi considerat drept echivalentul unui atac terorist”, a subliniat Kaspersky, în cadrul unei conferinţe de presă online.

Pe de altă parte, acesta a adăugat că, în perioada restricţiilor impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19, se poate profita de beneficiile tehnologiei.

„Într-o zi, toată această situaţie va lua sfârşit şi oamenii vor dori să se întâlnească din nou faţă în faţă. De multe ori, interacţiunile directe sunt cele mai bune şi îmi place să iau contact cu cât mai mulţi oameni în munca mea. Dar putem profita şi de tehnologia pe care o avem la îndemână acum. De exemplu, anul acesta am amânat Security Analyst Summit, însă putem derula două ‘versiuni’ ale aceleiaşi conferinţe – una fizică şi una online. Companiile pot face acum planuri pentru momentul în care totul va reveni la normal şi îşi pot construi relaţii mai puternice cu clienţii”, a apreciat şeful companiei de securitate cibernetică.

La rândul său, Costin Raiu, directorul Echipei Globale de Cercetare şi analiză Kaspersky, a precizat că ar dori ca indivizii sau grupurile rău intenţionate care efectuează atacuri asupra instituţiilor de sănătate să fie pedepsite.

„Mesajul trebuie să fie unul clar pentru atacatorii cibernetici şi anume faptul că orice persoană care acţionează împotriva instituţiilor medicale va fi urmărită de autorităţi şi companii de securitate cibernetică cum este a noastră, pentru a ne asigura că este adusă în instanţă. Personalul din spitale trebuie, firesc, să se concentreze asupra îngrijirii pacienţilor şi salvării de vieţi. În mod obişnuit, acesta nu este neapărat preocupat de actualizarea sistemelor IT. Se poate, aşadar, să-şi gestioneze şi să prioritizeze resursele în mod diferit şi dacă trebuie să aleagă între investiţia în soluţii de securitate cibernetică sau achiziţionarea de echipament medical, alegerea este una evidentă. Ne confruntăm cu o alegere imposibilă. Urmărirea mobilă este folosită pentru a le spune oamenilor cu cine au intrat în contact şi cel mai bun mod de a fi în siguranţă rămâne până la urmă statul acasă. Trebuie să lăsăm în urmă această tehnologie în momentul în care vom reveni la normalitate şi să sperăm că nu va deveni un aspect permanent al societăţii”, a afirmat Raiu.

În ceea ce priveşte peisajul ameninţărilor, ultimele luni au înregistrat o creştere atât a atacurilor oportuniste, cât şi a celor planificate, cu campanii de phishing care au pus nişte probleme, întrucât au transmis utilizatorilor sfaturi false legate de coronavirus.

„Vedem o răspândire a mesajelor legate de COVID-19, care îi îndeamnă pe oameni să deschidă linkuri sau ataşamente dăunătoare, care descarcă malware. Am observat o creştere de 43% a acestui tip de atacuri, între ianuarie şi martie 2020. Această tehnologie ar trebui să fie implementată doar dacă poate salva vieţi. Însă gestionarea unui volum atât de mare de date trebuie făcută într-un mod corect, securizat şi criptat, pentru a păstra informaţiile în siguranţă. Dacă acest lucru se face corect şi transparent, autorităţile pot verifica ce organizaţii au colectat şi utilizat aceste date”, a menţionat Yuri Namestnikov, şeful echipei de cercetare şi analiză globală Kaspersky Rusia.

Kaspersky, companie globală de securitate cibernetică fondată în anul 1997, are în portofoliu peste 400 de milioane de utilizatori individuali şi 270.000 de companii client.

Sursa: Agerpres
Citește și
Loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.