# Brazilienii votează pe 4 octombrie în primul tur prezidențial, în fața unui Congres mai puternic

> Aproape 159 de milioane de alegători sunt chemați la urne. Sunt aleși și 54 de senatori și 513 deputați, esențiali pentru programul viitorului președinte.

Publicat: 3 octombrie 2026, 15:07 · Actualizat: 3 octombrie 2026, 15:07 · Autor: Corina Popescu · Categorie: [Externe](https://news24.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/brazilienii-voteaza-pe-4-octombrie-in-primul-tur-prezidential-in-fata/ · Publicație: News24

![Sediul Brazil’s National Congress din Brasília](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/alegeri-brazilia-2026-1024x683.jpg)

**Brazilia votează duminică, 4 octombrie 2026, pentru președinte, [Congres](https://news24.ro/trump-notifica-congresul-ca-sua-reintra-in-razboi-cu-iran-miza-electorala-este-pretul-benzinei/) și conducerile statelor. Președintele Luiz Inácio Lula da Silva și senatorul Flávio Bolsonaro domină competiția prezidențială, într-un scrutin care va stabili și sprijinul parlamentar pentru programul viitorului șef al statului.**

Aproape 159 de milioane de alegători sunt chemați la urne, între orele 8:00 și 17:00, ora Brasília, potrivit [TVR Info](https://tvrinfo.ro/alegerile-din-brazilia-4-octombrie-2026-o-tara-polarizata-intre-lula-si-flavio-bolsonaro-cu-miza-mult-dincolo-de-palatul-planalto/). Pe lângă alegerea președintelui, votul privește următoarele funcții și mandate:

- Guvernatorii statelor.
- 54 de senatori, reprezentând două treimi din Senat.
- Toți cei 513 deputați federali.
- Membrii legislativelor statale și districtuale.

Tribunalul Superior Electoral a validat 12 candidaturi prezidențiale. În competiție se află, alături de cei doi principali rivali, Ronaldo Caiado, Romeu Zema, Renan Santos și Augusto Cury, precum și candidați ai partidelor de stânga PCO, PSTU, PCB și UP.

## Congresul va influența bugetul și aplicarea programului prezidențial

Viitorul președinte va negocia cu un legislativ care și-a extins influența asupra banilor publici și asupra legilor adoptate. O bază parlamentară slabă ar însemna negocieri permanente cu liderii [Congresului](https://news24.ro/tribunalul-bucuresti-suspenda-deciziile-congresului-pnl-ilie-bolojan-pierde-temporar-conducerea/) pentru buget, reforme fiscale, politica economică și numirile în instituțiile importante ale statului.

Datele analizate de Reuters, citate de TVR Info, arată că ponderea amendamentelor parlamentare în cheltuielile discreționare federale efective, adică acele cheltuieli asupra cărora autoritățile pot decide alocările, a urcat de la 7,5% în 2018 la 21% în 2025.

Influența legislativului se vede și în originea proiectelor aprobate. În 2025, Congresul a adoptat 178 de proiecte inițiate de parlamentari, față de 50 propuse de executiv, potrivit acelorași date.

Rezultatul electoral va conta și pentru ocuparea unor posturi vacante la Curtea Supremă, Banca Centrală și autoritățile de reglementare economică. Aceste instituții au atribuții în interpretarea Constituției, politica monetară și reglementarea economiei.

O analiză Reuters publicată pe 2 octombrie, citată de TVR Info, arată că Senatul a respins în aprilie o nominalizare prezidențială pentru Curtea Supremă, unde un post a rămas vacant. La Banca Centrală sunt vacante două poziții în consiliul de administrație.

## Sondajele indică lideri diferiți înaintea votului

Sondajul Datafolha realizat între 29 septembrie și 1 octombrie, pe 2.506 alegători din 152 de municipii, îl plasează pe Lula la 42% din totalul intențiilor de vot, față de 38% pentru Flávio Bolsonaro. În calculul voturilor valabile, cei doi au 45%, respectiv 40%.

Sondajul Vox Brasil publicat pe 2 octombrie indică o ordine diferită: Flávio Bolsonaro are 41,2%, iar Lula 40,4%. Diferența dintre ei se află în interiorul marjei de eroare.

Rezultatele celor două cercetări diferă, iar comparația trebuie să țină cont de metodologia fiecărui institut și de momentul interviurilor. Procentele măsoară intențiile declarate la data cercetării.

În cercetarea Datafolha, 17% dintre alegătorii care au exprimat o opțiune spun că își mai pot schimba votul. Proporția este mult mai mare în rândul celor care nu se identifică nici cu tabăra lui Lula, nici cu cea a familiei Bolsonaro. Susținătorii principalilor doi candidați au, în schimb, opțiuni mai stabile.

Participarea la urne și numărul voturilor albe sau nule contează, de asemenea, deoarece rezultatul prezidențial se stabilește pe baza voturilor valabile.

## Preferințele electorale se schimbă puternic de la o regiune la alta

Distribuția regională a intențiilor de vot din cercetarea Datafolha arată unde fiecare candidat are sprijin mai puternic:

- În Nordeste, Lula are 56%, iar Flávio Bolsonaro 26%.
- În Sud, Flávio Bolsonaro conduce cu 50%, față de 30% pentru Lula.
- În Sudeste, cea mai populată regiune a țării, Lula are 40%, iar rivalul său 39%.

În interiorul țării, competiția este mai apropiată decât în regiunile dominate de una dintre tabere. Diferențele economice, sociale și culturale dintre regiuni se regăsesc în această distribuție electorală.

Nordeste este una dintre principalele zone de sprijin pentru Lula. Dreapta are baze importante în Sud și în anumite segmente din Sudeste, iar în statele cu rezultate apropiate mobilizarea alegătorilor poate conta în rezultatul final.

## Costul vieții pune sub presiune bilanțul lui Lula

Lula, în vârstă de 80 de ani, candidează pentru un al patrulea mandat prezidențial neconsecutiv. El cere continuitatea guvernării începute în 2023 și invocă șomajul redus, diminuarea inegalităților și măsurile sociale adoptate în timpul mandatului.

Platforma Partidului Muncitorilor susține reducerea inegalității, dezvoltarea industriei, investițiile și sustenabilitatea, adică dezvoltarea cu atenție la protejarea resurselor și a mediului.

O parte dintre alegători resimt însă presiunea prețurilor alimentelor și a cheltuielilor gospodăriei. Potrivit TVR Info, diferența dintre indicatorii economici invocați de guvern și experiența cotidiană a populației este una dintre vulnerabilitățile electorale ale actualului președinte.

Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, își construiește campania pe nemulțumirea față de costul vieții și administrația Lula, pe teme conservatoare și pe securitate. El se sprijină pe baza electorală formată în jurul familiei sale, a cărei identitate politică întreține și polarizarea dintre cele două tabere.

Echipa sa propune reducerea cheltuielilor publice și o disciplină fiscală mai strictă, adică un control mai ferm al bugetului. Printre măsurile discutate se află introducerea unui plafon pentru datoria publică.

În tabăra Lula au fost discutate intervenții pe piața obligațiunilor, titlurile prin care statul se împrumută, și modificări ale regulilor bugetare. Ambele echipe se confruntă cu nevoia de a controla datoria și cheltuielile publice, într-o perioadă cu dobânzi reale pe termen lung ridicate, respectiv dobânzi calculate după luarea în considerare a inflației.

Viitoarea administrație va trebui să împace cererile pentru investiții și programe sociale cu stabilizarea finanțelor publice.

## Candidații propun direcții diferite pentru relațiile externe și Amazon

Brazilia, cea mai mare economie din America Latină și una dintre principalele puteri ale Sudului Global, grupul țărilor emergente și în curs de dezvoltare, are relații importante cu Statele Unite, China, Uniunea Europeană și partenerii din grupul BRICS. Agricultura, mineralele strategice și industria contribuie la legăturile sale comerciale cu China.

Lula a susținut o politică externă bazată pe colaborarea cu mai multe centre de putere. În timpul mandatului, a pledat pentru suveranitatea Braziliei și pentru reducerea dependenței de un singur partener extern.

Flávio Bolsonaro este mai apropiat politic de Donald Trump și de curentul conservator american. Potrivit evaluării TVR Info, alegerea sa ar putea schimba tonul relației dintre Brasília și Washington, în timp ce importanța comercială a Chinei menține interese economice care depășesc diferențele ideologice.

Competiția tot mai intensă dintre Statele Unite și China pune în discuție capacitatea Braziliei de a-și păstra libertatea de decizie în relațiile externe.

Diferențele dintre candidați privesc și mediul. Administrația Lula a acordat atenție reducerii defrișărilor și politicii climatice. Flávio Bolsonaro și echipa sa susțin extinderea activităților agricole, miniere și economice, inclusiv prin relaxarea unor proceduri de autorizare.

Cea mai mare parte a pădurii amazoniene se află în Brazilia. Deciziile privind protecția ei influențează negocierile climatice, relațiile comerciale și investițiile străine, iar viitorul guvern va trebui să gestioneze conflictul dintre exploatarea resurselor, dezvoltarea economică și protejarea pădurii.

## Securitatea publică este una dintre temele campaniei conservatoare

Dreapta a folosit criminalitatea și ordinea publică drept argumente centrale în campanie. Mesajul are sprijin mai ales în rândul alegătorilor care asociază siguranța cu întărirea autorității statului.

Dezbaterea include traficul de droguri, teritoriile controlate de organizații criminale, armele, închisorile și coordonarea politicilor între administrațiile locale și cea federală. Șomajul, educația, sărăcia urbană și lipsa serviciilor publice influențează zonele afectate de criminalitate.

Principalii doi candidați au ajuns la finalul campaniei fără confruntarea televizată programată de TV Globo. Postul a anulat dezbaterea după ce atât Lula, cât și Flávio Bolsonaro au refuzat participarea.

O parte a campaniei s-a mutat astfel către transmisii online și comunicarea directă cu propriile baze electorale. TVR Info apreciază că această fragmentare poate limita expunerea alegătorilor la comparații directe între programele și răspunsurile candidaților.

## Un al doilea tur ar deschide negocierile pentru voturile candidaților eliminați

Dacă niciun candidat nu obține majoritatea absolută, adică peste 50% din voturile valabile, primii doi clasați se califică în etapa finală.

În acest scenariu, alegătorii candidaților eliminați ar deveni o țintă pentru cele două tabere, iar partidele și liderii regionali ar negocia susținerea finaliștilor. Electoratul fără o identificare fermă cu una dintre tabere ar avea un rol central în noua etapă a campaniei.

Turul al doilea este programat pe 25 octombrie.

**Citește și:**

- [IPJ Giurgiu acuză falsificarea listelor electorale și a datelor din sistem la primul tur al prezidențialelor](https://news24.ro/ipj-giurgiu-acuza-falsificarea-listelor-electorale-si-a-datelor/)