Bulgaria: Parlamentul respinge propunerea guvernului tehnocrat

SOFIA, Bulgaria – Parlamentul Bulgariei nu a reușit să aleagă miercuri un guvern propus de partidul de centru-dreapta GERB pentru a rezolva un impas politic care stăpânește pe cea mai săracă țară membră a Uniunii Europene.

Prim-ministrul desemnat Nikolay Gabrovski, în vârstă de 51 de ani, un neurochirurg renumit care propusese un cabinet tehnocrat, nu a reușit să obțină o majoritate în Adunarea Națională cu 240 de locuri, unde doar 113 parlamentari au votat pentru guvernul propus și 125 au votat pentru respins.

Partidul GERB a terminat primul la alegerile bulgare din octombrie, dar are doar 67 de membri în parlament. Liderul partidului Boyko Borissov, care a condus trei guverne în calitate de prim-ministru între 2009 și începutul lui 2021, și-a pierdut o mare parte din carisma sa publică, deoarece acuzațiile publice de practici corupte și legăturile cu oligarhii au stârnit proteste.

Până la ultimele alegeri programate în mod regulat din aprilie 2021, polarizarea dintre partidele confortabile cu status quo-ul și cele în favoarea reformei a făcut formarea unui guvern aproape imposibilă.

Între timp, președintele a numit mai multe guverne interimare. O coaliție obișnuită a apărut în sfârșit din alegerile anticipate și a deținut funcția din decembrie 2021 până în iunie.

Analiştii spuseseră că singura şansă pentru partidul lui Borissov de a conduce un alt guvern după alegerile din octombrie era să nominalizeze un candidat nepartizan la funcţia de prim-ministru pentru a-şi demonstra flexibilitatea şi disponibilitatea de a vorbi. Lipsa de aliați a GERB în parlament a condamnat încercarea de a-l pune pe Gabrovski în funcție.

Potrivit constituției bulgare, președintele țării trebuie să predea mandatul celui de-al doilea grup ca mărime din parlament, partidul Continuăm Schimbarea condus de fostul premier Kiril Petkov, iar în cazul în care aceasta nu reușește, unei terțe părți.

Dacă toate cele trei mandate sunt returnate fără succes, președintele va convoca un alt scrutin anticipat, care ar fi cele cinci alegeri generale în doi ani.

Experții se tem că blocajul politic de durată ar putea pune în pericol utilizarea fondurilor UE în cadrul planului național de redresare și reziliență al țării, precum și aderarea planificată a țării balcanice la zona euro la 1 ianuarie 2024.