# Căldura a fost asociată cu 2.879 de decese în România în patru luni din 2025, estimează cercetătorii

> În România, aproximativ 2.879 de decese au fost asociate temperaturilor ridicate între iunie și septembrie 2025. Cifra reprezintă o estimare statistică a

Publicat: 15 octombrie 2026, 17:46 · Actualizat: 15 octombrie 2026, 17:46 · Autor: Florin Lazar · Categorie: [Sanatate](https://news24.ro/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/caldura-a-fost-asociata-cu-2-879-de-decese-in-romania-in-patru-luni/ · Publicație: News24

![Interior de locuință într-o zi călduroasă](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/decese-asociate-caldurii-1024x682.jpg)

**În România, aproximativ 2.879 de decese au fost asociate temperaturilor ridicate între iunie și septembrie 2025. Cifra reprezintă o estimare statistică a efectelor căldurii asupra mortalității, nu numărul persoanelor pentru care canicula a fost certificată oficial drept cauză a morții.**

Estimarea apare în raportul „Starea Climei”, ediția România 2026, realizat de InfoClima și Consiliul Consultativ pentru Știință și Schimbări Climatice și publicat pe 14 octombrie, potrivit [Știri pe surse](https://www.stiripesurse.ro/aproape-2900-de-decese-din-cauza-caniculei-intr-o-singura-vara-in-romania-ce-arata-un-nou-raport_3928721). Intervalul de încredere de 95%, care exprimă incertitudinea statistică a estimării, este cuprins între 2.534 și 3.199 de decese.

Raportat la toate decesele înregistrate în cele patru luni, unul din fiecare 26 poate fi atribuit statistic temperaturilor care au depășit pragul local de confort termic.

Pentru a estima acest impact, cercetătorii au analizat împreună temperaturile zilnice și numărul total al deceselor din fiecare județ. Au folosit date de mortalitate raportate oficial la Eurostat și informații meteorologice din setul ERA5-Land.

Modelul pornește de la temperatura la care mortalitatea este minimă, calculată separat pentru fiecare județ. Pentru zilele mai calde, estimează câte dintre decesele înregistrate nu s-ar fi produs dacă temperatura ar fi rămas la acel prag. Calculul include și efectele asupra sănătății care pot apărea la câteva zile după expunere.

Cercetătorii atrag atenția că aproape niciunul dintre decesele estimate nu a fost consemnat oficial ca fiind provocat de căldură. Temperaturile ridicate pot agrava afecțiuni preexistente, iar în documentele medicale poate apărea o altă cauză imediată a morții. Astfel se explică diferența dintre mortalitatea atribuită statistic căldurii și decesele certificate explicit drept consecință a caniculei.

Ca termen de comparație, estimarea pentru aceste patru luni este de peste două ori mai mare decât bilanțul preliminar al accidentelor rutiere din întregul an 2025. Datele Comisiei Europene citate în relatare indică aproximativ 1.300 de morți în accidente de circulație în România, echivalentul a 68 de decese la un milion de locuitori.

## Riscul estimat a fost mai mare la vârstnici și în sudul țării

Pentru această categorie, riscul de deces asociat căldurii a fost de 21 de ori mai mare decât în restul populației.

La persoanele de peste 75 de ani, cercetătorii au estimat 1.173 de decese în rândul femeilor și 897 în rândul bărbaților. Rata mortalității a fost însă mai ridicată la bărbați: 1.598 de decese la un milion de locuitori, față de 1.164 la un milion în cazul femeilor din aceeași categorie de vârstă.

Numărul deceselor și rata mortalității spun aici lucruri diferite și din cauza structurii populației: în România, femeile de peste 75 de ani sunt considerabil mai numeroase decât bărbații de aceeași vârstă.

Nici distribuția în timp nu a fost uniformă. Raportul identifică mai multe episoade în care mortalitatea asociată căldurii a crescut:

- Săptămâna începută la 23 iunie 2025 a fost asociată cu aproximativ 350 de decese.
- Săptămâna începută la 30 iunie 2025 a fost asociată, de asemenea, cu aproximativ 350 de decese.
- Săptămâna începută la 21 iulie 2025 a avut cel mai mare impact estimat: aproximativ 794 de decese, peste un sfert din totalul celor patru luni.
- La începutul și la mijlocul lunii august au fost identificate noi creșteri ale mortalității.

Cele mai calde 5% dintre zile au concentrat 61% din decesele atribuite căldurii. În opinia autorilor, intervențiile pregătite înaintea episoadelor extreme ar putea diminua o parte importantă a riscului: valurile de căldură pot fi prevăzute cu mai multe zile înainte.

Geografic, cele mai ridicate rate estimate au fost în sudul și sud-estul țării: 239 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu 58 în centru și nord. Pentru județul Teleorman, comparația prezentată indică un nivel de afectare de peste 27 de ori mai mare decât în județul Bistrița-Năsăud.

Diferențele dintre regiuni pot fi explicate și prin felul în care populațiile s-au adaptat unor condiții climatice diferite. Pragul de temperatură la care se înregistrează cea mai mică mortalitate variază cu aproximativ cinci grade între județele analizate, de la 18,4°C în județul Suceava până la 23,4°C în județul Teleorman.

Din 2007, România are măsuri interministeriale pentru perioadele de caniculă, reunite într-un plan construit în jurul structurilor pentru situații de urgență. Cercetătorii precizează că acesta nu este însă un plan național complet pentru caniculă și sănătate, așa cum îl definește Organizația Mondială a Sănătății (OMS): îi lipsesc monitorizarea mortalității, identificarea persoanelor vulnerabile și evaluarea eficienței intervențiilor.

Recomandările OMS pentru protejarea populației includ:

- Sisteme de avertizare timpurie.
- Intervenții coordonate ale autorităților sanitare și sociale.
- Protejarea persoanelor în vârstă.
- Adaptarea clădirilor și orașelor la temperaturi extreme.

În iunie 2026, organizația a lansat o ediție nouă a ghidului european privind planurile de acțiune pentru protejarea sănătății în timpul caniculei. Ghidul descrie opt componente pentru prevenirea riscurilor și gestionarea lor.

La nivel european, estimările prezentate de OMS indică aproximativ 63.000 de decese asociate căldurii în 2024. Organizația subliniază că o mare parte dintre decesele provocate de temperaturile extreme poate fi prevenită.

Pentru România, autorii raportului recomandă concentrarea măsurilor asupra persoanelor vârstnice, în special a celor care locuiesc singure, și prioritizarea județelor din sud și sud-est.