# Ce pot face calculatoarele cuantice pentru medicină și securitate și de ce erorile le limitează astăzi

> Rețeaua cuantică a României are 36 de legături. Calculatoarele pentru medicină și cercetare depind încă de progresul corectării erorilor.

Publicat: 27 octombrie 2026, 11:16 · Autor: Horatiu Preda · Categorie: [Tehnologie](https://news24.ro/tehnologie/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/ce-pot-face-calculatoarele-cuantice-pentru-medicina-si-securitate/ · Publicație: News24

![Componente de calculatoare cuantice](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/calculatoare-cuantice-1024x683.jpg)

**Protejarea comunicațiilor prin distribuție cuantică a cheilor este deja disponibilă comercial, inclusiv în infrastructura construită în România. Pentru medicină și cercetarea materialelor, folosirea calculatoarelor cuantice la scară mare depinde însă de corectarea erorilor. Diferența contează: o rețea care transmite chei de criptare și un procesor care execută calcule îndeplinesc sarcini diferite.**

„Noua infrastructură națională QKD reprezintă un moment important atât pentru România, cât și pentru efortul EuroQCI,”, a transmis prof. Pantelimon George Popescu.

Calculatoarele cuantice actuale nu sunt înlocuitori generali ai calculatoarelor obișnuite, potrivit [Economica.net](https://www.economica.net/premiera-europeana-in-romania-cea-mai-maare-retea-de-comunicatii-imposibil-de-interceptat-este-gata-doar-china-ne-depaseste-in-comunicatii-cuantice_919646.html). Ele funcționează încă în etapa calculului cuantic de scară intermediară afectat de zgomot (NISQ): au suficiente unități de calcul pentru experimente, dar erorile le limitează utilizarea fiabilă pe scară largă.

## Numărul de qubiți nu arată singur cât de util este calculatorul

Qubitul este unitatea folosită de un calculator cuantic. Un exemplu concret este platforma Nighthawk a IBM: arhitectura sa leagă fiecare qubit de cel mult patru vecini, iar modulele descrise de companie au câte 120 de qubiți.

Există însă o diferență între un qubit fizic, realizat în hardware, și unul logic, protejat prin corectarea erorilor. Pentru construirea unui singur qubit logic pot fi necesari sute sau chiar mii de qubiți fizici. Prin urmare, două cifre despre capacitatea unor procesoare sunt comparabile numai dacă desemnează același tip de qubit.

Fiecare operație cuantică poate introduce o eroare. Exemplul unui calcul cu 100 de pași arată efectul acumulării: chiar dacă fiecare operație are o probabilitate de reușită de 99%, probabilitatea ca întregul rezultat să fie corect ajunge la numai 37%.

Ca reper pentru dificultatea tehnică, qubiții fizici performanți sunt descriși prin aproximativ o eroare la 1.000 de operații. Algoritmii utili care tolerează erorile au nevoie de mai puțin de o eroare la 1.000.000 de operații. Corecția trebuie să acopere această diferență de 1.000 de ori.

O altă limitare este decoerența: prin interacțiunea cu mediul, qubiții își pierd starea cuantică. Extinderea unui procesor complică și controlul lui, deoarece apar interferențe între componente, mai multe conexiuni de comandă și dificultăți de gestionare a temperaturii.

## IBM urmărește folosirea împreună a resurselor cuantice și clasice

În planul său pentru 2026, IBM tratează Nighthawk ca pe o platformă pentru explorarea avantajului cuantic, adică obținerea unor rezultate care depășesc posibilitățile metodelor clasice pentru anumite sarcini. Compania propune integrarea procesoarelor cuantice cu sisteme clasice de înaltă performanță, astfel încât aceeași aplicație să poată folosi ambele tipuri de resurse.

Pentru Nighthawk, obiectivul anunțat pentru 2026 era executarea unor circuite cu 7.500 de operații, folosind până la trei module, în total 360 de qubiți. Potrivit Quantum Market Cap, IBM raportase deja în august 2026 rezultate precise pe circuite cu peste 7.500 de operații. Planul continuă cu 10.000 de operații în 2027 și 15.000 în 2028. Obiectivele pentru 2027 și 2028 sunt ținte tehnice ale companiei, nu promisiuni că orice program va deveni mai rapid.

IBM a introdus în 2025 și arhitectura experimentală Loon, care permite conexiuni între qubiți dincolo de vecinii imediat apropiați. Pentru 2026, compania și-a propus realizarea unui prototip de decodor pentru corectarea erorilor în timp real, o componentă necesară sistemelor de mare scară tolerante la erori, urmărite pentru 2029.

Pentru majoritatea problemelor comerciale de optimizare și învățare automată, superioritatea calculului cuantic față de cele mai bune metode clasice rămâne nedemonstrată. Primele exemple de avantaj cuantic urmărite de IBM sunt obiective pentru sarcini specifice.

## Medicina și materialele noi depind de procesoare mai fiabile

Simulările unor molecule mici sunt deja în desfășurare pe hardware cuantic. Aplicațiile mai avansate pentru descoperirea medicamentelor și studierea plierii proteinelor ar necesita însă între 100 și 1.000 de qubiți logici.

Proiecțiile pentru aceste utilizări indică intervalele 2027-2031 și 2027-2032. Ele depind de progresul procesoarelor și al algoritmilor; nu reprezintă termene garantate pentru apariția unor tratamente.

În cercetarea materialelor, o utilizare posibilă este simularea interacțiunilor dintre electroni în catalizatori și în materiale pentru stocarea energiei. Pentru aceste aplicații, estimările indică 2028-2032, respectiv 2027-2032, tot în funcție de avansul corecției erorilor și al metodelor de calcul.

## Rețeaua României distribuie chei pentru protejarea comunicațiilor

IonQ a anunțat că a încheiat implementarea tehnologiei care susține RoNaQCI, infrastructura națională de comunicații cuantice a României. Aceasta reprezenta peste 20% din infrastructura europeană terestră pentru comunicații cuantice. Procentul arată întinderea rețelei, nu puterea unui calculator cuantic.

Tehnologia utilizată este distribuția cuantică a cheilor (QKD). Rețeaua furnizează chei de criptare între capetele conexiunilor și deservește șase zone metropolitane:

- București;
- Iași;
- Timișoara;
- Craiova;
- Cluj-Napoca;
- Constanța.

Transportul folosește multiplexarea prin divizarea lungimilor de undă (WDM), un mod de a utiliza lungimi de undă diferite în aceeași infrastructură optică. În zona metropolitană, distribuția cheilor este combinată cu traficul de date din banda C.

Proiectul a fost realizat împreună cu Politehnica București și RoEduNet, rețeaua românească pentru cercetare și educație. Consorțiul a reunit 12 universități din țară, șapte institute de cercetare și trei agenții naționale, alături de parteneri publici și privați. Echipamentele comerciale pentru distribuția cuantică a cheilor au fost furnizate exclusiv de IonQ.

Proiectul se înscrie în dezvoltarea infrastructurii europene de comunicații cuantice (EuroQCI).

„Această rețea stabilește o bază practică pentru schimbul securizat de date în România și contribuie la efortul european de a construi rețele de comunicații cuantice interoperabile”, a explicat Popescu.

Niccolo de Masi, președinte și director general al IonQ, a indicat între beneficiari serviciile medicale, cercetarea și educația, precum și comunicațiile guvernamentale și centrele de date. IonQ a lansat Geneva Quantum Network în Elveția și participă, alături de Academia Slovacă de Științe, la proiectul unei rețele naționale din Slovacia. Compania s-a alăturat și Q-Alliance, din care face parte guvernul Italiei, și a ales Oxford, Marea Britanie, pentru sediul regional EMEA.

## Pregătirea pentru riscurile criptografice poate dura ani

Legătura dintre calculul cuantic și securitatea datelor are un reper în 1994. Algoritmul lui Peter Shor a arătat teoretic că numerele mari pot fi descompuse în factori mai rapid cu un calculator cuantic decât prin algoritmii clasici cunoscuți. Această capacitate amenință anumite sisteme de criptare cu cheie publică, dar aplicarea ei la scară relevantă cere calculatoare capabile să corecteze erorile.

Criptografia postcuantică urmărește pregătirea sistemelor pentru asemenea riscuri și este distinctă de distribuția cuantică a cheilor. Primele trei standarde de criptografie postcuantică, identificate prin codurile FIPS 203, 204 și 205, au fost finalizate în august 2024.

Pentru organizațiile care trebuie să protejeze date sensibile, IBM recomandă evaluarea și aplicarea unui plan de tranziție. Acesta cuprinde:

- Inventarierea mecanismelor criptografice folosite în organizație.
- Evaluarea riscurilor pentru date și sisteme.
- Migrarea mecanismelor de criptare vulnerabile.
- Implementarea unui cadru de agilitate criptografică, astfel încât mecanismele de protecție să poată fi schimbate.

IBM avertizează că aceste operațiuni pot dura mai mulți ani. Compania invocă riscul colectării datelor în prezent pentru decriptarea lor ulterioară, chiar dacă apariția calculatoarelor cuantice relevante pentru spargerea criptografiei ar putea fi încă la câțiva ani distanță.