# Ce se întâmplă dacă Rusia câștigă conflictul din Ucraina > La 4 ani de la invazia Rusiei, un sondaj INSCOP arată o schimbare majoră: 44% dintre români cred că Rusia va câștiga. Analiza lecțiilor pentru România. Publicat: 24 februarie 2026, 16:50 · Actualizat: 19 august 2026, 21:02 · Autor: Ștefania Nistor · Categorie: [Actual](https://news24.ro/actual/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/ce-se-intampla-daca-rusia-castiga-conflictul-din-ucraina/ · Publicație: News24 ![război Ucraina, sondaj INSCOP, apărare România](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/02/razboi-Ucraina-sondaj-INSCOP-aparare-Romania-1771944646-1024x576.webp) La patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, percepția publică din România s-a schimbat dramatic. Un sondaj recent arată că aproape jumătate dintre români cred că Rusia are mai multe șanse să câștige războiul, o inversare față de optimismul inițial. Conform unei analize publicate de [Digi24](https://www.digi24.ro/opinii/agora-digi/lectiile-romaniei-la-4-ani-de-la-inceputul-razboiului-din-ucraina-3646295), această schimbare reflectă oboseala, frica și presiunea informațională constantă. Un sondaj INSCOP arată că aproximativ 44% dintre români consideră probabilă o victorie a Rusiei, în timp ce doar în jur de 23% mai cred într-un succes al Ucrainei. Scenariul în care Ucraina nu câștigă ar reprezenta nu doar o tragedie pentru Kiev, ci și o situație geopolitică extrem de complicată pentru România. ## Prima lecție: Apărarea nu mai poate fi lăsată în seama altora NATO rămâne pilonul central al apărării colective și garanția strategică de securitate pentru România. Totuși, pentru a întări Alianța, este necesar ca România și Europa să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate. În acest sens, România și-a asumat obiectivul de a crește cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB. Efortul bugetar vizează atât investiții în capabilități militare moderne, cât și proiecte de infrastructură strategică pentru a îmbunătăți mobilitatea militară. La nivelul Uniunii Europene, bugetele de apărare ale statelor membre au crescut cu peste 30% între 2021 și 2024, atingând un nivel record de aproximativ 326 de miliarde de euro în 2024. Strategia Industrială Europeană de Apărare, adoptată anul acesta, stabilește un obiectiv clar: până în 2030, cel puțin 40% din echipamentele militare să fie achiziționate în comun. Măsura urmărește reducerea fragmentării și consolidarea industriei europene de apărare. Noi instrumente financiare, precum mecanismele pentru achiziții comune și o finanțare de peste un miliard de euro anual pentru cercetare și dezvoltare începând cu 2022, arată o nouă abordare. În paralel, se pune accent pe relansarea producției interne de muniție și armament pentru a reduce dependența de furnizori externi. ## A doua lecție: Bătăliile pierdute pe frontul informațional Dacă pe frontul militar Ucraina rezistă, pe cel informațional România a pierdut deja bătălii. Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 sunt considerate un moment de cotitură, în care dezinformarea și manipularea emoțională au avut un impact real, exploatând vulnerabilitățile societății. Pentru a contracara aceste amenințări, este propusă înființarea unei „Celule Naționale de Contracarare a Dezinformării”. Aceasta ar trebui să fie funcțională 24 de ore din 24, cu buget și mandat clar, capabilă să demonteze rapid intoxicările printr-o linie de comunicare publică permanentă. Vulnerabilitatea actuală este văzută și ca un rezultat al investițiilor insuficiente în educație, gândire critică și cultură civică de-a lungul anilor. Sistemul educațional nu a reușit să țină pasul cu revoluția digitală, lăsând societatea cu o reziliență informațională fragilă. ## Educația media, propusă ca materie obligatorie în liceu O soluție concretă este introducerea educației media ca materie obligatorie în liceu. O inițiativă legislativă în acest sens a fost depusă în urmă cu două săptămâni. Scopul este ca tinerii să învețe să distingă între informația verificată și propagandă sau între o opinie legitimă și manipularea coordonată. La patru ani de la începutul războiului, cele două lecții fundamentale pentru România sunt tratarea securității ca o responsabilitate activă, prin investiții serioase în apărare, și apărarea democrației prin cetățeni informați, critici și rezilienți.