Ce trebuie sa stie un magistrat când postează pe Internet?

evomag.ro

Judecătorii şi procurorii trebuie să dovedească echilibru şi cumpătare atunci când postează pe reţelele de socializare, deoarece opiniile lor influenţează percepţia societăţii asupra sistemului judiciar – este una dintre concluziile conferinţei de diseminare a ‘Îndrumarului de bune practici privind activitatea magistraţilor în spaţiul social media sau pe platformele online’.

„Sunt trei mari aspecte – în primul rând, judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la manifestări care le-ar ştirbi autoritatea lor profesională ca magistrat; în al doilea rând, judecătorii şi procurorii ar trebui să se abţină de la manifestări care le-a împieta o judecată dreaptă şi corectă; şi în al treilea rând, magistraţii ar trebui să fie conştienţi de consecinţele pe care activităţile lor extraprofesionale le au în privinţa modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu. Atunci când un judecător sau un procuror intenţionează să facă o postare pe o reţea de socializare, trebuie să fie conştient de faptul că influenţează percepţia societăţii asupra sistemului judiciar şi, pe de altă parte, atunci când face o astfel de postare, trebuie să ştie că oricâţi parametri de confidenţialitate ar avea ataşat acel mesaj, mesajul este şi rămâne unul public”, a declarat managerul proiectului, Evelina Oprina, membru al CSM.

Ea a arătat că ghidul urmăreşte să asigure o transparentizare a activităţii sistemului judiciar şi să asigure o creştere a gradului de informare a cetăţenilor cu privire la drepturile lor.

În opinia sa, îndrumarul nu avea cum să răspundă la toate temele etice pe care judecătorii şi procurorii şi le pun în momentul în care intenţionează să aibă o activitate pe reţelele de socializare, însă este un instrument util de lucru care stabileşte o anumită abordare şi o direcţie către care magistraţii trebuie să se îndrepte.

„Conduita trebuie să fie în aşa fel încât să asigure integritatea corpului judiciar, este evident că publicul aşteaptă de la judecători şi procurori anumite standarde de conduită mult mai ridicate decât pentru ceilalţi cetăţeni ai societăţii şi tocmai de aceea judecătorul şi procurorul trebuie să înţeleagă avantajele, dezavantajele, dar şi riscurile asociate asociate utilizării reţelelor de socializare asupra conduitei personale şi profesionale şi să-şi adapteze comportamentul în consecinţă”, a mai spus Evelina Oprina.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Nicoleta Ţînţ, a atras atenţia că au existat situaţii în care unii magistraţi au fost percepuţi de către opinia publică drept părtinitori sau supuşi diferitelor influenţe exterioare, ca urmare a modului în care au ales să folosească platformele online.

„Pe de altă parte, aceleaşi reţele sociale sunt folosite de colegi magistraţi, de instituţii din sistemul judiciar pentru exprimarea de opinii juridice pertinente, pentru educarea juridică a publicului, precum şi pentru promovarea unei deschideri sporite a justiţiei către societate şi cetăţeni. De asemenea, cred că nu trebuie negat faptul că majoritatea colegilor magistraţi folosesc platformele online nu în calitatea lor profesională, ci în calitate de persoane private, persoane care vor să fie în contact cu cei apropiaţi, care vor să urmărească subiecte de interes pentru ei înşişi sau să se informeze pe teme care nu ţin neapărat de activitatea profesională”, a spus Ţînţ.

Potrivit preşedintelui ICCJ, adoptarea acestui îndrumar se doreşte a fi un instrument util pentru judecători şi procurori în ceea ce priveşte utilizarea spaţiului online şi a reţelelor de socializare, în contextul în care nu se poate face abstracţie de existenţa acestora, dar care poate contribui la crearea unei percepţii publice corecte asupra sistemului judiciar.

„Adresez un îndemn la echilibru, la cumpătare, la cântărirea cu atenţie a situaţiilor care au potenţial să creeze controverse, pentru a nu ne vulnerabiliza pe noi înşine şi pentru a răspunde aşteptărilor pe care societatea le are de la noi”, a afirmat Nicoleta Ţînţ.

Conferinţa este realizată în cadrul proiectului TAEJ – Transparenţă, accesibilitate şi educaţie juridică prin îmbunătăţirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, implementat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în calitate de lider de parteneriat, în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Proiectul a început la data de 5 septembrie 2018, urmare a semnării contractului de finanţare între CSM şi Autoritatea de Management a Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, având ca obiectiv general îmbunătăţirea şi abordarea unitară a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar în vederea consolidării imaginii acestuia, asigurarea unei transparenţe sporite în interiorul şi exteriorul sistemului, precum şi îmbunătăţirea accesului la justiţie prin creşterea gradului de informare, conştientizarea drepturilor cetăţenilor şi dezvoltarea culturii juridice.

Sursa: Agerpres
Citește și
Loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.