Cnipmmr solicită creșterea investițiilor publice pentru odezvoltare economică sustenabilă

Cnipmmr solicită creșterea investițiilor publice pentru odezvoltare economică sustenabilă
  1. EXECUȚIA BUGETARĂ PE PRIMELE 7 LUNI DIN 2017

Din analiza Execuției bugetului general consolidat în perioada 01.01-31.07.2017, publicată pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice: http://www.mfinante.gov.ro/execbug.html?pagina=domenii, rezultă că există diferente majore comparativ cu perioada similara din 2016, cu impact semnificativ asupra economiei naționale:

  1. În primele7 luni din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016:

1.1. Unele venituri bugetare esențiale scad semnificativ:

  • Impozit pe profit scade cu 4,4%;
  • Încasăriledin TVA scad cu 4,6%;
  • Încasăriledinaccize scad cu5,8% comparativ cuaceeaşiperioadă a anului precedent;
  • Sumeprimite de la UE în contulplățilorefectuate si prefinantare: scad(-76,6%);
  • Sumeîncasate în contulunic (bugetul de stat) scad cu 191,1%;
  • Alte sume primite de la UE pentru programele operaționale finanțate în cadrul obiectivului de convergență scad cu 291,6%.
  • Unele cheltuieli bugetare se amplifică substanțial:
  • Cheltuieli de personal cresc cu 20,3%;
  • Cheltuielicurente cresc cu 13,4%;
  • Cheltuieli asistență socialăcresc cu 10,7%;
  • Alte cheltuieli cresc cu 35,0%.
  1. În primele 7 luni din 2017, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 6,0 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB”. Comparativ cu perioada similară din 2016 cheltuielile pentru investiții au scăzut în primele 7 luni din 2017 (în primele 7 luni din 2016 cheltuielile de capital au fost de 6.194,1 mii lei, 0,8% din PIB, comparativ cu 5.149,3 mii lei, 0,6% din PIB în primele 7 luni din 2017, iar cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe în primele 7 luni din 2016 au fost de 158,7 mii lei comparativ cu 154,2 mii lei în primele 7 luni din 2017).
  2. Cheltuielile pentru investiții din primele 7 luni din 2017 au scăzut dramatic raportat la investițiile din perioada 2009-2013:
 

 

Perioada

 

Cheltuieli de capital

(mii lei)

 

 

% din PIB

Cheltuieli programe de dezvoltare finanțate din surse interne și externe

(mii lei)

primele 7 luni din 2017 5.149,3 0,6 158,7
primele 7 luni din 2016 6.194,1 0,8 154,2
primele 7 luni din 2015 5.039 0,7 200,8
primele 7 luni din 2014 5.938 0,9 256,8
primele 7 luni din 2013 8.366,8 1,3 499,2
primele 7 luni din 2012 10.822 1,8 1026,1
primele 8 luni din 2011 10.483,1 1,8 1210,2
primele 7 luni din 2010 7.988,7 1,6 818,5
primele 7 luni din 2009 10.405,2 2,1 735,7

 

  1. În perioada 01-31.07.2017, cheltuielile bugetare pentru bunuri și servicii (achizițiile publice) au fostde doar 2,6% din PIB (comparativ cu 2,7% din PIB în perioada similară din 2016).
  2. Există arierate către furnizorii comerciali cu o durată de peste 360 de zile, cu încălcarea gravă a dispozițiilor Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante și aleDirectivei 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale investițiile publice.

Concluziile analizei Execuției bugetului general consolidat în primele 7 luni din 2017:

  • În timp ce în primele 7 luni din 2017, comparativ cu perioada similară din 2016,unele venituri bugetare scad, cheltuielile bugetare cresc;
  • Cheltuielile bugetare, în special cele de personal, dar și cele privind asistența socială au crescut și vor continua să crească, cu efecte asupra cheltuielilor din lunile şi anii ce vin;
  • Creditele de angajament, fie nu se realizează, parţial din cauza creşterii costurilor, şi atunci bugetul va fi afectat, fie se realizează și atunci vor apăsa greu pe bugetele viitoare;
  • Absorbția fondurilo reuropene este extrem deredusă, ridicând semne importante de ăntrebare privind încadrarea îndeficitul bugetar de 3%;
  • Cheltuielile cu investiţiile au scăzut continuu, aproape injumătățindu-se comparativ cu perioada similara din 2009-2013, ceea ce va afecta crearea de noi locurilor de muncă şi încasările la buget;
  • Se menţine dinamica păguboasă: încurajarea consumului prezent, în detrimentul investiţiilor şi deci a consumului viitor.

Menținerea evoluțiilor actuale în ceea ce privește cheltuielile și veniturile bugetare, nu este sustenabilă afectand major dezvoltarea viitoare a României, condamnând-o sa rămână codașă în Uniunea Europeană.

  1. În perioada 01.01-31.07.2017, veniturile bugetare totale au fost de 223,0 (mil. lei) respectiv 17,3% din PIB, cu 9% mai mari comparativ cu perioada similară din 2016, în condițiile în care în Programul de guvernare sunt prevăzute creşteri la încasări de 14%.
  2. POZIȚIA CNIPMMR: NECESITATEA CREȘTERII INVESTIȚIILOR PUBLICE, DEBLOCAREA FONDURILOR EUROPENE ȘI MĂSURI PENTRU IMM-URI

Raportat la analiza Execuției bugetului general consolidat în perioada 01.01-31.07.2017, CNIPMMR solicită luarea urgentă a măsurilor necesare pentru:

  • Creșterea investițiilor publice în vederea susținerii relansării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şicomunicaţii (Raportul de țară privind România al Comisiei pentru 2016);
  • Punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care în Raportul din 25 mai 2017, a solicitat creșterea investițiilor publice:„În contextul unei posibile înrăutățiri a situației fiscale, Comitetul director al FMI a recomandat autorităților române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii și pensii. De asemenea,Comitetul director al FMI a subliniat necesitatea “reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investițiilor,pentru a proteja rezervele și a crește in mod sustenabil standardele de viata”;
  • Deblocarea fondurilor europene, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale și celelalte cheltuieli publice;
  • Punerea în aplicare a dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiinţăriişi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, modificat prin Legea nr. 62/2014: Anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene şi fonduri externe nerambursabile pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţionalşi local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
  • Punerea în aplicare a dispozițiilor art. 24 alin. (14) lit. d1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţăriişi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, modificat prin Legea nr. 62/2014:facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la fonduri externe nerambursabile, pentru ca acestea să furnizeze doar o singură dată datele necesare, precum și valorificarea bunelor practici din Uniunea Europeană, prin proiectarea și implementarea, din fonduri externe nerambursabile, a unor programe destinate întreprinderilor mici și mijlocii de tipul:

– fond de microfinanțare a întreprinderilor mici și mijlocii axat pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, inovare de vârf și introducerea noilor tehnologii;

– programe de cercetare, dezvoltare și consultanță privind managementul, marketingul, networkingul, investițiile în întreprinderi mici și mijlocii, în vederea furnizării de soluții pragmatice pentru creșterea funcționalității și performanțelor firmelor pe piața internă și internațională;

– fond pentru cofinanțarea realizării de produse ecologice;

– fond pentru minigranturi pentru microîntreprinderi;

– program pentru organizarea, în fiecare regiune a țării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanțate din fonduri europene, care să valorifice potențialul și condițiile specifice fiecărei zone;

– fond «capital de risc»,în vederea finanțării înființării de start-up-uri inovative;

  • Creșterea volumului achizițiilor publice, facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achiziție produse, servicii și lucrări și respectarea termenului legal de plată de 30 de zile prevazut de dispozițiile Legii nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante și ale Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale.

ATENȚIE!

Potrivit BNR, în primele 7 luni ale anului 2017, investițiile străine directe ale nerezindeților în România au însumat 2.37 miliarde euro, cu 17% mai puțin decât cele din perioada corespunzătoare a anului 2016, când investițiile au fost de 2,86 miliarde euro.

CNIPMMR SUSȚINE  NECESITATEA UNOR PRIORITĂȚI AMBIȚIOASE PENTRU IMM-URI ÎN TIMPUL PRESEDINȚIEI ROMÂNE A UE

  1. PRIORITĂȚI AMBIȚIOASE PENTRU MEDIUL DE AFACERI AVUTE ÎN VEDERE DE PRESEDENȚIA BULGARĂ A UE

Pentru viitoarele priorităţi ale Preşedinţiei Bulgariei la Consiliul UE (primele 6 luni ale anului 2018) se au în vedere teme ambițioase pentru mediul de afaceri:

  • Promovarea IMM-urilor în Europa, cu accent special pe IMM-uri și o abordare legislativă orizontală cu Small Business Act (SBA) „Gândiți mai întâi la scară mică”;
  • Adoptarea unei abordări cuprinzătoare a politicii industriale în UE — îmbunătățirea mediului de afaceri și sprijinirea competitivității industriei europene;
  • Conceptul durabil din punct de vedere social pentru creșterea nivelului de trai, stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă, securității cetățenilor în era digitală;
  • Coeziunea economică și socială și integrarea europeană a Balcanilor de Vest – provocări și priorități;
  • Viitorul muncii — dobândirea de cunoștințe și competențe adecvate pentru a satisface necesitățile viitoarelor locuri de muncă.
  1. Susținerea antreprenoriatului și competitivității IMM-urilor – PROPUNEREA CNIPMMR PENTRU PRIORITĂȚILE PRESEDENȚIEI ROMÂNE A UE:

În cadrul viitoarelor priorităţi ale Preşedinţiei României la Consiliul UE, CNIPMMR susține necesitatea includerii ca temă a susținerii antreprenoriatului și competitivității IMM-urilor: trecerea de la etapa „Gândiți mai întâi la scară mică” („Think Small First”) la „Acționați mai întâi la scară mică” (“Act small first”), ca politică matură, proactivă și perenă, care să fortifice Europa în fața provocărilor actuale.

În prezent, există aproximativ 21 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (99 % dintre întreprinderile din UE), cu aproximativ 33 de milioane de angajați, la nivelul UE. IMM-urile reprezintă o sursă esențială de spirit antreprenorial și de inovare, asigurând două treimi dintre locurile de muncă din sectorul privat și contribuind cu mai mult de jumătate din valoarea adăugată totală creată de întreprinderile din UE.

Efectele pozitive generate de sectorul IMM-urilor se concretizează în îmbunătăţirea mediului concurenţial (IMM-urile accentuează caracterul de atomicitate a pieţei, stimulează concurenţa, slăbeşte în general poziţiile de monopol, au o receptivitate sporită la nevoile pieţei, oferta lor fiind individualizată), generarea celui mai mare număr de noi locuri de muncă (cu un cost de capital mai scăzut, acţionând ca un amortizor al fluctuaţiilor de pe piaţa muncii şi constituind cea mai importantă alternativă pentru combaterea şomajului), crearea de oportunități de dezvoltare și prosperitate pentru colectivitățile locale și regionale.

Într-un peisaj mondial în plină schimbare, caracterizat prin modificări structurale continue și o presiune concurențială crescută, rolul IMM-urilor a devenit din ce în ce mai important în calitate de creatori de oportunități de angajare și de actori-cheie ai prosperității colectivităților locale și regionale. IMM-urile dinamice fortifica Europa în fața incertitudinii cauzate de globalizarea actuală.

La 10 ani de la adoptare, revizuirea “Small Business Act” pentru Europa este necesară, pentru trecerea la o nouă etapă hotărâtoare în recunoașterea politică a IMM-urilor la nivel European, respectiv trecerea de la „Gândiți mai întâi la scară mică” („Think Small First”) la etapa „Acționați mai întâi la scară mică” (“Act small first”), cu definirea noilor acțiuni (pentru a răspunde provocărilor actuale), cu caracter juridic obligatoriu (pentru a garanta punerea în practică eficientă şi concretă a principiilor, atât la nivel comunitar, cât şi în statele membre şi în regiuni), precum și asigurarea unei abordări mai ambițioase pentru susținerea dezvoltării IMM-urilor, inclusiv valorificarea bunelor practici internaționale (“Small Business Administration” din SUA).

Revizuirea “Small Business Act” pentru Europa la 10 ani de la adoptarea sa constituie o ocazie excepțională de a dezvolta potențialul IMM-urilor, de a trece la o adevărată politică matură, proactivă și perenă, de susținere a competitivității acestor întreprinderi pe termen lung, care să asigure valorificarea capacității lor de a crea oportunități de angajare, de a asigura prosperitatea colectivităților locale și regionale, de a fortifica Europa în fața provocărilor actuale.

Ca obiective specifice ale priorității, CNIPMMR propune următoarele:

  • Susținerea antreprenoriatului și competitivității IMM-urilor;
  • Revizuirea “Small Business Act” pentru Europa, trecerea de la etapa „Gândiți mai întâi la scară mică” („Think Small First”) la „Acționați mai întâi la scară mică” (“Act small first”), ca politică matură, proactivă și perenă, care să fortifice Europa în fața provocărilor actuale;
  • Instituirea titlului Capitala Europeană a Antreprenoriatului, pentru câte un oraș din țările Europei occidentale și unul din țările central și est-europene, similar cu programul “Capitală Europeană a Culturii”.

ORDINEA DE ZI

  1. Campania #stopsplitTVA

Prezintă: Florin Jianu

  1. Necesitatea creșterii investițiilor pentru relansarea economică a României raportată la bugetul general consolidat

Prezintă: Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu

  1. Obiectivele ambițioase ale Președinției Bulgare a Consiliul UE, model pentru Președinția României din anul 2019

Prezintă: Florin Jianu

Citeste si:  Mai este necesară evaluarea proprietăţilor imobiliare pentru raportare financiară?
loading...

Citeste si:

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close