Coloana Infinitului

0 731

Una din minunile pe care le-a lăsat în urma sa este fără îndoială Coloana Infinită, cunoscută în mod greşit şi sub denumirea de „Coloana Infinitului”, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta sărutului şi Masa tăcerii.

1. „Coloana recunoştinţei fără sfârşit”, dedicată soldaţilor români

În anul 1934, sculptorul Constantin Brancuşi a fost invitat să ridice un monument intru cinstirea faptelor eroice ale românilor şi, cu deosebire, a rezistenţei populaţiei oraşului Târgu-Jiu, din timpul primului razboi mondial.
Artistul dorise dintotdeauna “să facă ceva pentru ţară”, aşa încât a acceptat bucuros comanda, socotind-o un punct culminant în cariera sa.

Ridicat în judeţul natal al sculptorului, ansamblul este socotit una din realizarile sculpturale majore ale secolului XX, “singura sculptură a timpurilor moderne care poate fi comparată cu marile monumente ale Egiptului, ale Greciei sau ale Renaşterii”.

Coloana Infinitului Inaugurată la 27 octombrie 1938, are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 15 moduli octaedrici suprapuşi, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiţi „mărgele” de către creatorul lor, Brâncuşi. Perfecta suprapunere a acestor “elemente” avea să asigure impresia de continuitate. Coloana părea că ţâşneşte ca o tulpină, avântându-se spre infinit.

Coloana Infinitului este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea originală era „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

2. O coloană care să sprijine bolta cerească

Privitor la geneza coloanei între celelalte sculpturi brâncuşiene, există dovezi că proiectul este mult mai vechi.

Tema “Coloanei Infinite” l-a obsedat de mult pe sculptor, care a cioplit-o mai întâi în lemn. Este o structură specială care se deosebeşte de coloanele clasice cu soclu şi capitel, întrucât ea nu are nici început şi nici sfârşit.

Se pare că încă din 1909 în atelierul lui Brâncuşi ar fi existat „trunchiuri şi bârne, coloane truncheate de lemn”, iar prima versiune expusă a unei coloane, intitulată „Proiect arhitectural”, datează din 1918. Ulterior, în 1933, în expoziţia sa personală de la New York, Brâncuşi expune proiectul său sub numele devenit celebru, Coloană fără sfârşit.

Brâncuşi însuşi o denumea „un proiect de coloană care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”.

Coloana Infinitului

3. Înălţarea construcţiei

Data naşterii concepţiei tehnice este consemnată pe catalogul daruit de artist viitorului sau asistent tehnic, Ştefan Georgescu-Gorjan: 7 ianuarie 1935.

Citeste continuarea pe Financiarul.ro

loading...

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.