Comisarul UE reiterează afirmația că ajutorul pentru Palestina este suspendat

Deblocați gratuit Editor’s Digest

Roula Khalaf, redactor al FT, își selectează articolele preferate în acest buletin săptămânal.

Bună dimineața. Președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskyy, se va afla astăzi la Bruxelles pentru a participa la o reuniune a miniștrilor apărării din NATO, în cadrul căreia sprijinul continuu pentru Ucraina va fi în fruntea agendei.

Astăzi, îl ascultăm pe comisarul european care se află în centrul unei omniscențe a UE cu privire la statutul continuării ajutorului pentru Palestina, în timp ce corespondentul nostru din Balcani relatează despre bonomia de la Marea Neagră afișată în timpul vizitei de ieri a lui Zelenskyy în România.

„Fără plăți

Comisarul european care a declanșat un dezastru de comunicare la Bruxelles cu privire la continuarea trimiterii de ajutor pentru dezvoltare în Palestina și-a dublat insistența de a suspenda fondurile și a avertizat că este necesar un audit pentru a se asigura că nu există o finanțare „indirectă” a grupului terorist Hamas.

Context: UE este cel mai mare donator extern al Palestinei. Hamas controlează teritoriul palestinian Gaza, de unde a lansat atacul mortal împotriva Israelului în acest weekend, ucigând cel puțin 1 200 de israelieni. Cel puțin 900 de persoane au fost ucise în atacul de represalii al Israelului asupra exclavei. Între timp, Israelul a declarat că a recuperat cadavrele a 1.500 de palestinieni care au luat cu asalt teritoriul israelian.

Olivér Várhelyi, care, în calitate de comisar pentru vecinătate, supraveghează relațiile UE cu țările vecine, a declarat luni că finanțarea va fi „suspendată”. După o reacție din partea unor țări precum Franța și Spania, Comisia a precizat apoi că ajutorul va fi „revizuit”, dar că „nicio plată [are] prevăzute”.

„Nu văd nicio contradicție”, a declarat ieri pentru FT, întrebat despre clarificarea comisiei. „Pentru mine, este același lucru … nu există plăți iminente”.

Dezastrul din domeniul comunicării a scos la iveală fracturile din interiorul comisiei și lipsa de coordonare în ceea ce privește problemele critice. În cadrul unei reuniuni de urgență a miniștrilor de externe ai UE de ieri, Catherine Colonna din Franța s-a referit la „comportamentul inadecvat” al Comisiei, potrivit unor persoane informate despre discuție.

Várhelyi, din Ungaria, este unul dintre cei mai proeminenți susținători ai Israelului din cadrul Comisiei. El și-a făcut declarația inițială „suspendată” înțelegând că are sprijinul executivului comisiei, potrivit a doi oficiali informați despre discuții.

Un purtător de cuvânt al comisiei a declarat ieri că Várhelyi nu a vorbit cu alți comisari despre această problemă înainte de a face declarația.

Josep Borrell, comisarul UE pentru afaceri externe, a declarat ieri că „majoritatea covârșitoare a statelor membre” a cerut să nu se întârzie plata ajutorului pentru Palestina.

Însă Várhelyi consideră că riscurile sunt prea mari.

„Ne aflăm în mijlocul unui război în care se pare că avem o organizație teroristă islamistă foarte puternică care apare într-un teritoriu în care suntem cel mai mare donator”, a declarat Várhelyi. „După ce am văzut ce s-a întâmplat, nu putem să nu verificăm [the funding] din nou, pentru a vedea dacă nu cumva am fost folosiți și abuzați”.

„Nu cred că există vreo finanțare directă [of Hamas]. Asta aș exclude, pentru că, avem reguli foarte stricte”, a spus Várhelyi. „Acum, ceea ce nu știm încă este ce se întâmplă cu această indirectă … finanțare. Și acolo trebuie să săpăm adânc”.

„Am văzut multe modalități indirecte de finanțare. Am încercat să le reprimăm pe cele legate de fondurile noastre. Și sper că, pe teren, am avut succes”, a adăugat el.

Chart du jour: Slick moves

Prețul petrolului a scăzut din nou, după o creștere recentă provocată probabil de criza din Israel. De fapt, impactul actualului conflict asupra prețului petrolului a fost atenuat.

Întinderea de contacte

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a vizitat ieri România pentru a consolida o relație specială cu vecinul său de la Marea Neagră, care a fost creată în timpul atacului total al Rusiei asupra Ucrainei, scrie Marton Dunai.

Context: Rusia a renunțat la acordul privind cerealele din Marea Neagră, care permitea odată ca producția agricolă ucraineană să ajungă pe piețele mondiale. Kievul a ocolit blocada prin intermediul porturilor de-a lungul Deltei Dunării și a legăturilor cu România, provocând atacuri cu drone rusești asupra porturilor riverane, care au căzut uneori pe teritoriul României, membră a NATO.

După ce s-a întâlnit cu omologul său român Klaus Iohannis, Zelenskyy a numit Bucureștiul un „partener strategic” – un contrast uriaș cu relația tensionată pe care cele două țări o aveau înainte de război. El a adăugat: „Suntem pregătiți să construim exact acest nivel de relații”.

România a contestat cândva dreptul de proprietate al Ucrainei asupra Insulei Șerpilor din Marea Neagră. De asemenea, a criticat dragarea de către Kiev în delta Dunării pentru a ocoli rutele de navigație românești, cu un cost mare pentru mediu, și tratamentul aplicat minorității românești din Ucraina. Dar toate acestea sunt de domeniul trecutului.

Acum, este vorba despre cooperarea în materie de securitate în Marea Neagră, unde dronele și minele navale rusești au făcut ravagii. România a declarat că sprijină planul de pace al Ucrainei și dorește să coopereze pentru crearea unor legături de transport care să conecteze Ucraina cu restul Europei prin Balcani.

Eforturile de a menține lucrurile în regulă au fost de așa natură încât, după ce un senator de extremă dreapta a amenințat că va face o scenă în timpul unui discurs planificat de Zelenskyy în parlament, discursul președintelui ucrainean a fost anulat.

„Nu am pregătit niciun discurs, cu tot respectul cuvenit”, a declarat Zelenskyy. „Dar data viitoare, o voi face”.

Ce să urmăriți astăzi

1. Miniștrii apărării din NATO se reunesc la Bruxelles.

2. Parlamentul UE organizează o ceremonie de comemorare a victimelor atacului Hamas asupra Israelului.

Acum citiți următoarele

• Rivalii arhicunoscuți: În cadrul viitoarelor alegeri din Polonia, o dușmănie istorică între liderul de facto al Poloniei, Jarosław Kaczyński, și candidatul Donald Tusk ajunge la un punct culminant.

• Gaura misterioasă: Finlanda investighează dacă un sabotaj a provocat o scurgere într-o conductă de gaz din Marea Baltică și deteriorarea unui cablu de date care o leagă de Estonia.

• Manipulare mediatică: Ministrul ceh al energiei, Jozef Síkela, l-a acuzat pe miliardarul Daniel Křetínský că s-a folosit de ziarul său pentru a-l ataca.