Comoara din Marea Neagră

Marea Neagră ascunde o comoară pe care nu suntem în stare să o valorificăm. Este vorba despre calcan, un pește pe care restaurantele din străinătate îl vând cu zeci de euro pentru câteva sute de grame.
Dar cum la noi, care nu mai avem nici măcar nave, ( doar 5 ), abia dacă îl mai găsești la vânzare. Dar și mai rău, pescarii noștri, chiar dacă îl prind nu au unde să îl depoziteze. De mai mult de 10 ani, locul în care ar fi trebuit să se ridice un port, cu toate dotările,este o mare mlaștină. Iar acum, la începutul primăverii, braconierii turci și ucrainieni fac prăpăd în apele românești.

Până la 15 aprilie este permis pescuitul la calcan și mulți își încearcă norocul în larg, abia în zorii zilei pescarii trag primele plase.
În rapoartele oficiale avem 147 de nave de pescuit, dar asociațiile de pescari de la noi spun că mai sunt funcționale doar 23 și doar 5 sunt pentru pescuitul de mare adâncime.

Ambarcațiunile românești, cele câteva, au peste 30-40 de ani vechime și nu pot aduna nici jumătate din cota pentru calcan a României stabilită de Comisia Europeană și anume 57 de tone de calcan pe an.
Din cauza lipsei portului pescăresc, depozite frigorifice sau fabrici de procesare, mulți dintre proprietării de pescadoare, renunță și astfel dispare și industria de pescuit de la Marea Neagră. Noi romani, care avem port la mare, mâncăm deja pese 80 la sută peste de mare din import.
Gabriel Iacob, proprietar pescador:” M-am gândit foarte bine să renunț și că drept dovadă am pus amândouă vaporașele la vânzare nu se mai poate”.

Agenția Națională Pentru Pescuit și Acvacultura deține 10 hectare de teren în Portul Midia. Aici,era bine să se ridice un port pescăresc cu toate facilitățile însă de mai bine de zece ani acest loc este pustiu.
În Bulgaria, spre exemplu, industria piscicola numără peste 25.000 de angajați, în timp ce la noi mai sunt doar două sute, și din această cauză, în galantarele din pescăriile românești se găsește tot mai puțin pește, iar calcanul, comoara din marea noastră, este puțin și scump.
În 1989, România era considerată a cincea mare putere în pescuitul oceanic. Aveam peste 200 de vase de pescuit, ambarcațiuni de transport frigorifice inclusiv nave pentru pescuit în zona artică.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.