# Cum se explorează Via Danubiana pe jos sau cu bicicleta și ce porțiuni din ruta de 1.075 de kilometri sunt amenajate

> Giurgiu și Teleorman au 182 de kilometri marcați pe Via Danubiana. Ghidul explică punctele de acces, orientarea și opririle naturale și istorice.

Publicat: 17 octombrie 2026, 15:08 · Actualizat: 17 octombrie 2026, 15:08 · Autor: Florin Lazar · Categorie: [Calatorii](https://news24.ro/calatorii/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/cum-se-exploreaza-via-danubiana-pe-jos-sau-cu-bicicleta-si-ce-portiuni/ · Publicație: News24

![Indicator pe traseul Via Danubiana](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/via-danubiana-1024x683.jpg)

**Pentru o excursie pe Via Danubiana, alegerea porțiunii de parcurs începe cu separarea sectoarelor amenajate de ruta proiectată. Cei 1.075 de kilometri dintre Baziaș, județul Caraș-Severin, și Sulina, județul Tulcea, reprezintă întinderea planificată a proiectului, nu un drum semnalizat integral.**

Inițiativa Asociației MaiMultVerde permite explorarea Dunării prin drumeție, ciclism și deplasări cu caiacul. Pagina oficială include și plimbările călare. Pentru orientare există ghiduri județene, disponibile pe site-ul proiectului, precum și informații accesibile prin scanarea codurilor de pe bornele și panourile instalate.

## Giurgiu și Teleorman au segmente marcate care se conectează

În județul Giurgiu au fost marcați, în 2024, 72 de kilometri între Găujani și Gostinu, cu trecere prin municipiul Giurgiu. Acesta este sectorul rezultat din unirea a două poteci tematice, descris inițial ca având aproximativ 70 de kilometri.

Cartografierea a acoperit o suprafață de explorare mai largă: în septembrie 2024, tronsonul documentat în teren avea aproximativ 100 de kilometri. Pentru mersul pe jos și cu bicicleta era disponibilă pe site o înregistrare digitală a rutei, utilizabilă pentru orientare. Bornele urmau să fie instalate treptat, astfel că lungimea cartografiată nu desemna lungimea deja marcată.

În Teleorman, lucrările au continuat în 2025 prin inventarierea atracțiilor naturale și istorice, a plajelor, ariilor protejate și locurilor pentru cazare și masă. În aprilie 2026, Asociația MaiMultVerde a anunțat încheierea marcării sectorului dintre Islaz și Pietroșani. Acesta are 110 kilometri și se unește la Pietroșani cu segmentul giurgiuvean. Totalul anunțat pentru cele două județe era de 182 de kilometri.

Odată cu finalizarea sectorului teleormănean a fost lansat și ghidul județului, care cuprinde 50 de obiective naturale, istorice și culturale. Evenimentul de explorare organizat în zona Suhaia a inclus inaugurarea celei de-a șaptea borne a traseului.

## Punctele de acces sunt grupate pe județe

Pagina oficială a proiectului include trei sectoare în categoria traseelor amenajate și indică următoarele intrări:

- În județul Giurgiu: acces prin Găujani, prin Slobozia, prin municipiul Giurgiu sau prin Gostinu.
- În județul Teleorman: acces din Islaz, Turnu Măgurele, Poiana și Seaca; sunt indicate și Insula Belina, Suhaia, Zimnicea, Năsturelu, Râul Vedea și Pietroșani.
- În județul Călărași: acces din municipiul Călărași și din Oltenița; celelalte puncte sunt Modelu, Dichiseni și Roseți, apoi Jegălia, Borcea, Mânăstirea, Chirnogi, Chiselet, Căscioarele și Ulmeni.

Pentru Călărași, includerea în această categorie pe pagina proiectului trebuie citită separat de calendarul anunțat în aprilie 2026: atunci, asociația prevedea adăugarea a încă 100 de kilometri până la sfârșitul anului. Anunțul din aprilie reprezenta un obiectiv de extindere, nu confirmarea finalizării lui la acel moment.

Marcajele și indicatoarele sunt amplasate discret, pe căi deja existente: diguri, drumuri apropiate de apă și porțiuni care traversează zone naturale. Descrierea generală a rutei include șosele naționale, județene și comunale, dar și drumuri forestiere ori poteci turistice.

## Sectoarele neamenajate au intrări, dar nu formează un traseu marcat

Proiectul împarte explorarea Dunării în patru zone: Defileul Dunării, zona de câmpie din vecinătatea Bulgariei, sectorul dobrogean și Delta Dunării, până la Kilometrul Zero. Această împărțire descrie întregul proiect, inclusiv porțiunile încă neamenajate.

Pentru sectorul montan neamenajat sunt indicate intrări prin Baziaș, Orșova, Drobeta-Turnu Severin și Calafat. Pe partea de câmpie, punctele enumerate sunt Calafat, Bechet, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița și Călărași.

Mai departe, pentru zona dintre Călărași și Galați, apar puncte de acces în Călărași, Fetești, Hârșova, Brăila și Galați. Intrarea indicată pentru explorarea Deltei și a Kilometrului Zero este Tulcea. Aceste localități sunt repere de acces la sectoarele respective, nu confirmări ale existenței unor marcaje continue.

## Opririle combină plajele cu istoria satelor dunărene

În județul Giurgiu, între Vedea și Malu, au fost identificate două plaje sălbatice cu nisip fin. Primul panou de informare a fost montat în comuna Găujani. Peisajele traversate de proiect includ păduri de mal, pajiști inundabile, canale, insule și ostroave.

Pentru o excursie în Teleorman, ghidurile reunesc și opriri culturale:

- La Islaz, Colecția de obiecte de altădată păstrează unelte și obiecte folosite în gospodăriile tradiționale.
- Cetatea Turnu și Muzeul Etnografic Suhaia sunt alte repere cultural-istorice incluse în explorarea județului.
- La Muzeul Județean din Alexandria, județul Teleorman, este expus coiful roman de cavalerie descoperit în apropiere de Islaz.

În zona Suhaia, explorările organizate în cadrul proiectului au cuprins aria protejată din jurul lacului, microdelta Călmățui și legătura acesteia cu Dunărea. Turul a fost însoțit de specialiști în biodiversitate și dezvoltare comunitară și s-a încheiat cu preparate locale.

Un exemplu de combinare a bicicletei cu deplasarea pe apă a fost evenimentul din octombrie 2025. Participanții au pornit din Islaz către Plaja Gârcov, trecând prin Balta Geraiului, inclusă în Situl de Importanță Comunitară Corabia-Turnu Măgurele. Revenirea s-a făcut în caiace, pe Dunăre, pe lângă insula Calnovăț, numită și Ostrovul Mare, până la întâlnirea Oltului cu fluviul.

A fost o activitate organizată punctual. Seria de evenimente a continuat cu întâlniri locale, o plimbare cu bicicleta la Turnu Măgurele, pe 14 martie 2026, și o acțiune de curățenie la Zimnicea, pe 20 martie. În total, activitățile au reunit peste 200 de localnici, reprezentanți ai instituțiilor, experți și invitați.

## La Islaz, obiectele vechi păstrează povestea comunității

Colecția din Islaz a fost adunată de Gheorghiță Zărafu, localnic și apicultor. El a povestit pentru [Libertatea](https://www.libertatea.ro/) că ideea i-a venit cu aproximativ șase sau șapte ani înaintea relatării din ianuarie 2026, după ce a luat o lampă din locul unde un prieten avusese o casă veche. Fiica lui nu a recunoscut obiectul, iar întrebarea ei l-a făcut să înceapă colecția.

Au urmat un război de țesut, o suveică și o spată ruptă, găsită la marginea satului. Mama lui folosise un război de țesut, păstrat iarna în casă. Colecția a primit și turiști străini, inclusiv un vizitator german care se oprise inițial să fotografieze caisul din curte și pe care gazda l-a invitat înăuntru.

Zărafu descrie împrejurimile Islazului prin aproximativ 500 de hectare de bălți și gârle, cu nuferi, trestie, rogoz și păsări. El leagă aceste locuri și de amintirile bunicilor despre pescuitul care le-a asigurat hrana în timpul foametei din anii ’50.

Localnicul păstrează peste 250 de familii de albine. Copiii săi, plecați la București, revin săptămânal pentru a ajuta. În opinia lui, traseul poate aduce vizitatori și poate încuraja întoarcerea celor care vor să redescopere tradițiile locului.

## Protejarea malurilor face parte din dezvoltarea traseului

Ideea Via Danubiana a pornit de la un studiu realizat în programul Cu Apele Curate, derulat de MaiMultVerde din 2019 pentru reducerea poluării Dunării cu plastic. Studiul a identificat o problemă de protecție a malurilor, în pofida responsabilităților împărțite între instituții naționale și locale.

„Via Danubiana a fost inițiat, în consecință, ca un program care să redea comunităților riverane convingerea că apa și malurile Dunării le aparțin și că patrimoniul natural al acestora, valorificat sustenabil, le poate aduce beneficii economice pe termen lung”, a declarat pentru [Libertatea](https://www.libertatea.ro/) Doru Mitrana, președintele Asociației MaiMultVerde.

În 2023 au fost amenajate cinci poteci tematice prin intervenții reduse asupra terenului. Două dintre ele au stat la baza primului tronson din Giurgiu. Înaintea dezvoltării acestuia, asociația inițiase Ecoruta Dunăreană, care lega Slobozia, Oinacu, Giurgiu, Gostinu și Prundu.

Experiența sectorului-pilot a scos în evidență și problemele legate de accesul vizitatorilor: „Dincolo de cifre însă, proiectul-pilot din județul Giurgiu a evidențiat o serie de măsuri necesare gestionării unui flux în creștere de turiști, precum limitarea accesului auto la digurile de protecție, combaterea abandonării deșeurilor pe maluri și evidențierea statutului de zone de protecție a biodiversității pe care îl au aceste locuri”, a precizat Mitrana.

Proiectul promovează deplasarea cu impact redus asupra habitatelor și păstrarea atracțiilor naturale și culturale. „Via Danubiana nu este doar un traseu, ci un mod de a redescoperi relația cu Dunărea. Biodiversitatea și patrimoniul cultural pot genera valoare reală pentru comunități, dacă sunt înțelese și protejate”, a subliniat el.

Doru Mitrana a explicat că Via Danubiana poate atrage vizitatori și în comunități fără tradiție turistică, încurajând dezvoltarea de servicii și produse ecoturistice și conservarea atracțiilor naturale și culturale. Traseul poate fi și un motiv pentru localnici să revină acasă sau să rămână.

Loredana Pană, managerul proiectului Via Danubiana, a explicat că amenajările urmăresc evidențierea locurilor, fără transformarea cadrului natural. Ea a indicat drept posibile activități locale tururile ghidate, serviciile de cazare și masă, degustările și atelierele meșteșugărești.

În noiembrie 2025, la Alexandria, locuitori ai comunităților dunărene din Teleorman și reprezentanți ai administrațiilor locale au discutat exemple din Austria, Slovacia, Ungaria și alte regiuni românești. Acestea ilustrau dezvoltarea treptată a serviciilor pentru vizitatori, fără investiții majore. Până la anunțul din aprilie 2026, implementarea Via Danubiana fusese susținută exclusiv prin finanțare privată.

## Marcarea integrală rămâne un obiectiv pentru 2036

În ianuarie 2026, extinderea era pregătită pentru județele Călărași și Olt. La ritmul estimat de aproximativ un județ anual, marcarea întregii rute ar urma să fie finalizată în 2036. Programul include și întreținerea, promovarea și dezvoltarea pe termen lung a sectoarelor amenajate.

MaiMultVerde urmărește integrarea Via Danubiana în EuroVelo 6, ruta dintre Oceanul Atlantic și Marea Neagră. Această etapă ar urma să includă și dezvoltarea capacității de măsurare a numărului de vizitatori.