Curtea amenință că va face o gaură de 60 de miliarde de euro în bugetul german din cauza fondurilor extrabilanțiere

Rămâneți la curent cu actualizările gratuite

Înscrieți-vă pur și simplu la Economia germană myFT Digest – livrat direct în căsuța dvs. poștală.

guvernul german riscă să i se facă o gaură de 60 de miliarde de euro în buget atunci când cea mai înaltă instanță a țării se va pronunța dacă un important transfer extrabilanțier a încălcat o lege care restricționează emiterea de noi datorii.

Cazul se bazează pe frâna constituțională a datoriei Germaniei, care stabilește o limită strictă pentru împrumuturile suplimentare ale guvernului. Regula a fost suspendată în temeiul unei „clauze de salvare” de urgență atunci când pandemia de coronavirus a lovit în 2020, dar urmează să reintre în vigoare anul viitor.

guvernul este acuzat de politicienii din opoziție care au lansat cazul că încearcă să ocolească regula prin utilizarea emisiunilor suplimentare de datorie care au fost permise în timpul „clauzei de scăpare” din 2021 pentru a finanța cheltuieli viitoare care nu sunt direct legate de pandemie, cum ar fi cele pentru energia regenerabilă.

În cazul în care judecătorii Curții Constituționale din Karlsruhe se pronunță miercuri împotriva guvernului, pierderea unei capacități de finanțare de până la 60 de miliarde de euro ar putea forța Berlinul să renunțe la o parte din planul său de finanțare a tranziției energetice a țării. Atracția noului fond pentru „climă și transformare” constă în faptul că o mare parte din acesta nu se ia în considerare în calculele privind frâna de îndatorare, care, altfel, limitează împrumuturile suplimentare la 0,35% din produsul intern brut în fiecare an.

Friedrich Heinemann, economist la Leibniz Centre for European economic Research, a declarat că se așteaptă ca instanța să „definească cel puțin limite mai înguste pentru operațiunile de îndatorare extrabugetară și pentru utilizarea clauzei de scăpare a frânei datoriei”. Deși orice astfel de hotărâre ar putea oferi guvernului timp pentru a-și ajusta planurile bugetare, el a adăugat: „Nu putem exclude faptul că instanța ar putea chiar să declare bugetul pentru 2021 neconstituțional”.

Hotărârea ar putea, de asemenea, să declanșeze noi tulburări în coaliția guvernamentală fracturată din Germania, între liberalii liberali din cadrul ministrului de finanțe Christian Lindner, care apără cu înverșunare frâna de îndatorare, și partenerii săi – social-democrații cancelarului Olaf Scholz și Verzii vicecancelarului Robert Habeck.

„Aceasta merge în centrul tensiunii din cadrul coaliției guvernamentale”, a declarat Salomon Fiedler, economist la banca germană Berenberg. „Social-democrații și Verzii ar fi fost de acord cu o atenuare a frânei datoriei, dar FDP este mai conservator din punct de vedere fiscal, așa că compromisul lor a fost să folosească marja de manevră atunci când a fost suspendată pentru a finanța cheltuieli suplimentare.”

Un eșec în instanță l-ar lăsa, de asemenea, pe Lindner în situația de a încălca legea privind datoria țării sale, într-un moment în care el face apel la alte țări din UE să accepte un set de reguli mai stricte decât doresc unii pentru a-și reglementa viitoarele cheltuieli și împrumuturi.

Mark Hallerberg, profesor de management public și economie politică la Școala Hertie din Berlin, a declarat că este posibil să existe „uimire în alte capitale” dacă decizia va fi împotriva guvernului.

Parlamentarii Uniunii Creștin-Democrate, partid de opoziție de centru-dreapta, și ai partidului său înfrățit bavarez, CSU, au intentat procesul. Aceștia au susținut că guvernul a încălcat regulile privind frâna de datorie prin canalizarea a 60 de miliarde de euro din emisiunea neutilizată pentru combaterea Covid-19, care urma să expire, către un alt fond pentru programe climatice și energetice.

Ca parte a unui vehicul extrabilanțier mai amplu, în valoare de 212 miliarde de euro, banii vor fi folosiți pentru o serie de proiecte, inclusiv pentru modernizarea căilor ferate, finanțarea pompelor de căldură pentru gospodării, subvenționarea fabricilor de semiconductori și eficientizarea energetică a clădirilor. O parte din finanțarea acestui vehicul va proveni din sistemele de taxare a carbonului și de comercializare a emisiilor.

„Schimbările climatice și tranziția energetică sunt sarcini de finanțare pe termen lung ale statului și nu ar trebui să provină dintr-o scutire de urgență la frâna de datorie legată de Covid”, a declarat Hanno Kube, un profesor de drept care a reprezentat reclamanții CDU/CSU.

El a spus că instanța ar putea pune sub semnul întrebării și alte fonduri extrabilanțiere care nu se iau în calcul pentru frâna de datorie, cum ar fi fondul de stabilizare economică al guvernului, în valoare de 200 de miliarde de euro, și câteva fonduri mai mici înființate de statele regionale.

Alexander Thiele, profesor de drept la BSP business and Law School din Berlin, care a reprezentat guvernul, a declarat că fondurile deturnate se adresează în continuare „consecințelor economice pe termen lung ale pandemiei”, deoarece impactul economic al coronavirusului a creat un deficit de investiții de 60 de miliarde de euro.

Ministerul de Finanțe a declarat că rezultatul cazului nu ar trebui să fie anticipat. Berlinul a prezentat instanței dovezi detaliate privind justificarea măsurilor de finanțare de urgență, au declarat aceștia, adăugând: „Vom aștepta și vom vedea cum evoluează lucrurile”.

Christian Kopf, șeful departamentului de venituri fixe al administratorului german de active Union Investment, a declarat că, în cazul în care hotărârea va fi în defavoarea Berlinului, acesta va emite cu 60 de miliarde de euro mai puțin datorie decât era planificat până în 2027. Cu toate acestea, impactul asupra pieței va fi probabil „destul de mic”, deoarece o reducere de 10 sau 20 de miliarde de euro anul viitor ar reprezenta o mică parte dintr-o emisiune netă totală de 135 de miliarde de euro în 2023.