# Curtea de Conturi a respins propunerea de a sesiza parchetul. Inspectorii estimau peste 4 milioane de lei nevirate la buget din spații publice

> Pentru spații publice, inspectorii estimau peste 4 milioane de lei nevirate la buget. Curtea de Conturi a respins propunerea de a sesiza parchetul.

Publicat: 2 noiembrie 2026, 22:11 · Actualizat: 2 noiembrie 2026, 22:11 · Autor: Ana Neagu · Categorie: [Justiție](https://news24.ro/justitie/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/curtea-de-conturi-a-respins-propunerea-de-a-sesiza-parchetul-inspectorii-estimau-peste-4-milioane-de-lei-nevirate-la-buget-din-spatii-publice/ · Publicație: News24

![Curtea de Conturi a respins propunerea de a sesiza parchetul. Inspectorii estimau peste 4 milioane de lei nevirate la buget din spații publice](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/11/curtea-de-conturi-a-respins-propunerea-de-a-sesiza-1024x683.jpg)

Venituri estimate la peste 4 milioane de lei din folosirea unor spații publice ar fi rămas la instituțiile care le administrau, în loc să ajungă la bugetul statului, potrivit unei anchete publicate de G4Media pe baza constatărilor inspectorilor Curții de Conturi. Plenul Curții a respins, la 1 octombrie 2026, propunerea inspectorilor de a sesiza parchetul.

Controlul privește case de cultură ale studenților din București, Iași, Alba și Pitești, precum și Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei”, care administrează spații pentru activități culturale și sportive. Cele peste 4 milioane de lei sunt o estimare privind întregul grup de instituții verificate, nu o sumă despre care s-a anunțat că a fost recuperată. G4Media nu prezintă defalcarea completă a acestei estimări pe fiecare instituție și perioadă. Respingerea sesizării nu este o hotărâre judecătorească privind legalitatea contractelor.

## Cum ar fi fost date spațiile spre folosire

Potrivit relatării G4Media, instituțiile ar fi încheiat cu firme contracte pentru servicii, deși firmele foloseau în mod repetat spațiile publice pentru evenimente. Inspectorii au considerat că această formulă ar fi ocolit aprobările și licitațiile cerute pentru închiriere.

La CCSS „Tei”, un spațiu ar fi fost pus la dispoziție pentru 136 de lei pe oră, iar un eveniment organizat acolo ar fi fost taxat ulterior cu până la 700 de euro pentru două ore. Cele două tarife descriu plăți diferite; diferența dintre ele nu reprezintă, singură, profitul firmei sau paguba statului.

## Ce cere legea și de ce trebuie lămurită suma

[Codul administrativ cere formalități pentru închirierea bunurilor publice ale statului](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/242583). Închirierea trebuie aprobată prin hotărâre a Guvernului și se face, ca regulă, prin licitație publică. Pentru contractele descrise în anchetă, întrebarea este dacă firmele au primit, în fapt, folosința spațiilor și dacă au existat aprobările necesare. Contractele originale și evidența viramentelor nu au fost accesibile pentru verificare directă.

O altă regulă trebuie pusă lângă acuzația privind banii: [hotărârea privind organizarea caselor de cultură și a CCSS „Tei” prevede finanțarea lor și din venituri proprii](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/290696), pe lângă subvențiile de la buget. Prin urmare, simplul fapt că o instituție a încasat bani nu arată că i-a păstrat nelegal. Contează pentru ce a fost făcută plata și ce obligații avea instituția pentru acel contract.

## Ce cuprinde cifra de 5,5 milioane de lei

Relatarea despre control indică nereguli de aproximativ 5,5 milioane de lei, dar prezintă mai multe tipuri de sume, care nu pot fi adunate ca și cum ar reprezenta aceeași pagubă:

- Peste 4 milioane de lei: venituri despre care inspectorii susțin că nu au fost virate la buget, pentru întregul grup de spații verificat.
- Aproximativ 3 milioane de lei: investiții estimate într-un contract pentru un teren de la CCSS „Tei”, nu bani încasați de stat.
- Peste 273.000 de lei: salarii plătite pentru funcții de conducere în patru direcții județene despre care inspectorii spun că nu aveau personal de execuție ori activitate.
- Peste 118.000 de lei: venituri salariale considerate necuvenite la Gorj, după majorări aplicate din februarie 2025.

Cifrele publicate nu arată cum a fost calculat exact totalul de 5,5 milioane de lei. Nici anii acoperiți de estimarea veniturilor din spații nu sunt precizați, astfel că suma nu poate fi transformată într-o pierdere anuală.

## Ce s-a decis și ce bani apar într-un proces separat

La 1 octombrie, plenul Curții de Conturi a votat împotriva propunerii inspectorilor de a sesiza parchetul, potrivit G4Media. Motivarea votului și eventualele măsuri de recuperare nu sunt prezentate în relatare. Votul nu arată câți bani au fost încasați ulterior de stat.

Un [raport public al CCSS „Tei” pentru 2023](https://www.ccsstei.ro/wp-content/uploads/2024/03/Raport-de-activitate-2023-CCSS-Tei-min.pdf) consemnează un proces cu HORECA VENUE SRL privind 131.648,64 lei din diferențe de chirie neîncasate. Este o sumă cerută într-un litigiu, nu dovada că banii au fost recuperați și nici totalul estimat de inspectorii Curții de Conturi.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că a trimis Corpul de Control al ministerului să verifice neregulile și că a găsit raportul acestuia după cinci luni, nesemnat de fostul ministru Petre-Florin Pîslaru. Manole a precizat că decizia privind sesizarea parchetului aparținea plenului Curții de Conturi, nu ministrului.