De ce poftim la dulciuri?

0 5

Creierul nostru reprezintă doar 2% din greutatea corporală, dar el consuma jumătate din necesarul zilnic de carbohidrați, iar glucoza este cel mai important combustibil. Supus stresului acut, creierul necesită aproximativ 12% mai multă energie, ceea ce îi determină pe mulți să apeleze la gustări dulci.
Cea mai rapidă sursă de energie sunt carbohidrații iar subiecții care au fost testați stresați au avut rezultate slabe înainte de a mânca. performanța lor a revenit la normal după ceau consumat alimente.

Când ne este foame, se activează o întreagă rețea de regiuni ale creierului. În centru se găsește hipotalamusul ventromedial și hipotalamusul lateral. Aceste două regiuni sunt implicate în reglarea metabolismului, a comportamentului alimentar, dar și al funcțiilor digestive. Tot aici se găsește nucleul arcuat care blochează informațiile de restul corpului, dacă creierul nu mai are glucoza. De aceea recurgem la carbohidrați imediat ce creierul indică o nevoie de energie, chiar dacă restul corpului este bine aprovizionat.
Pentru a înțelege în continuare relația dintre creier și carbohidrați, cercetătorii au examinat 40 de subiecți în două sesiuni. În prima, participanților li s-a cerut să țină un discurs de 10 minute în fața unor străini, iar în următoarea nu li s-a cerut să vorbească. La sfârșitul fiecărei sesiuni, concentrațiile de hormoni ai stresului și adrenalina din sângele participanților au fost măsurate. De asemenea, li s-a oferit accesul la cantină pentru o oră.
Ce au observat oamenii de știință? Când subiecții au ținut discursul înainte de a mânca au fost mai stresați și, în medie, au consumat cu 34 de grame de carbohidrați decât atunci când nu au vorbit în fața publicului.
Dacă simțim nevoia să mâncăm ciocolată, cercetătorii ne încurajează să o facem pentru a rămâne în formă. La lucul de muncă când oamenii sunt adesea stresați și creierul are nevoie crescută de energie.
Iar atunci când nu mâncăm, este posibil ca creierul să utilizeze glucoza din organism, aceasta la rândul său, să secrete mai mulți hormoni de stres. Poate crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau depresie pe termen lung, iar concentrația și performanta vor scădea.

Sursa: Digi 24

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.