De ce UE se pregătește să aprobe o „pauză umanitară” în Gaza

Deblocați gratuit Editor’s Digest

Roula Khalaf, redactor al FT, își selectează articolele preferate în acest buletin săptămânal.

Bună dimineața. Astăzi, vă explic importanța apelului UE pentru o „pauză umanitară” în războiul din Gaza, în timp ce corespondentul nostru pentru climă vă dezvăluie măsurile pe care Bruxelles-ul le va propune pentru a contracara marele val de subvenții verzi al Americii.

În plus: În timp ce Financial Times lansează un buletin informativ despre băncile centrale, alăturați-vă lui Chris Giles și colegilor săi internaționali mâine, de la ora 1-2pm BST, pentru un webinar exclusiv pentru abonați, pentru a desluși lecțiile din lupta băncilor centrale împotriva inflației. Înscrieți-vă acum pentru bilet și trimiteți întrebările dumneavoastră pentru panel.

Convergență

Capitalele UE par hotărâte să impună o „pauză umanitară” în conflictul Israel-Hamas, într-un test critic atât pentru unitatea blocului, cât și pentru respectul Israelului față de Bruxelles.

Context: Gruparea militantă islamică Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie, omorând 1 400 de persoane într-un atac terorist. De atunci, Israelul a ripostat împotriva Gaza, teritoriul palestinian de unde Hamas a lansat atacul, omorând peste 5.000 de persoane.

Potrivit unui proiect al concluziilor summitului, liderii UE vor solicita o „pauză umanitară” în conflict pentru a furniza alimente, apă și medicamente celor 2,3 milioane de civili blocați în Gaza, după ce Israelul a întrerupt aprovizionarea în urma atacului Hamas.

Această poziție a fost aprobată de miniștrii de externe ai UE în cadrul unei reuniuni care a avut loc ieri la Luxemburg, cu o gamă largă de opinii care au variat de la „pauză” la încetarea totală a focului, potrivit unor persoane prezente la discuții.

UE este o biserică largă, cu state tradițional pro-palestiniene, cum ar fi Irlanda, presate să găsească un consens cu țări mai pro-israeliene, cum ar fi Germania. Dar „pauza umanitară” a fost punctul de convergență, au spus aceste persoane – o cerere pe care Josep Borrell, șeful diplomației UE care a prezidat reuniunea ministerială, a recunoscut că este departe de pacea cerută de unii.

Borrell a declarat că a văzut în jurul mesei „un consens de bază pentru a înțelege că o pauză, din motive umanitare, ar fi foarte necesară pentru a se asigura că asistența umanitară poate intra [Gaza] fără a se confrunta cu riscurile pe care le prezintă o acțiune beligerantă continuă”.

Decizia finală aparține liderilor UE care se vor reuni joi la Bruxelles. Dar direcția de deplasare este clară. O „pauză” pentru a le oferi celor mai vulnerabili din Gaza mijloacele de supraviețuire va fi cel puțin ceea ce așteaptă Bruxelles-ul.

Graficul zilei: Mare, dar slab

Germania a primit o lovitură mult mai mare din cauza creșterii prețurilor la energie de anul trecut decât multe alte economii mari, în parte pentru că are atât de multe companii mari de producție care consumă mult gaz. Confruntați cu o recesiune economică, liderii de afaceri trag un semnal de alarmă.

Scutul verde

UE trece în defensivă pentru a-și proteja sectoarele de tehnologie verde.

Comisia Europeană va prezenta astăzi mai multe documente menite să demonstreze că legea americană de reducere a inflației nu este neapărat cea mai bună soluție pentru tehnologiile curate și că blocul comunitar își poate proteja industriile-cheie, scrie Alice Hancock.

Context: Până anul trecut, UE credea că este lider mondial în ceea ce privește investițiile în energie curată și politica privind clima. Însă pachetul de 369 de miliarde de dolari al președintelui american Joe Biden, destinat subvenționării industriilor ecologice, a determinat companiile europene să se gândească serios să investească peste Atlantic.

„Statele Unite ne-au tras covorul de sub picioare”, a declarat un înalt oficial UE.

Unul dintre rapoartele care urmează să fie prezentate astăzi își propune să demonstreze că UE poate egala IRA. Conform unui proiect consultat de FT, bugetul UE ar urma să aloce 578 de miliarde de euro pentru cheltuieli legate de climă până în 2027.

Dar, avertizează Comisia, există un risc pe termen mediu ca „volumul mare și nelimitat al stimulentelor IRA” să submineze eforturile UE de a dezvolta un sector al tehnologiilor curate competitiv la nivel internațional prin alte mijloace decât ajutorul de stat – și să deturneze investițiile în general.

Celelalte elemente pe care Comisia le va anunța includ un plan privind energia eoliană, cu criterii pentru a se asigura că licitațiile de parcuri eoliene sunt mai bine protejate de dezvoltatorii care nu îndeplinesc standardele UE (a se citi: chinezi). De asemenea, planul stabilește modalități de accelerare a procesului de autorizare a turbinelor și oferă detalii privind schemele de sprijin din partea băncilor europene de investiții.

Rămâne de văzut dacă astfel de inițiative pot liniști îngrijorările industriei.

Potrivit grupului de lobby Cleantech for Europe, extinderea tehnologiilor curate în Europa este „atât de dificilă” din cauza unor „condiții de concurență inegală între noii veniți și marile întreprinderi industriale existente, a lipsei de finanțare publică și privată, a semnalelor insuficiente privind cererea, a piețelor fragmentate și a întârzierilor în materie de reglementare”.

Ce trebuie urmărit astăzi

1. Președintele francez Emmanuel Macron vizitează Israelul.

2. Premierul suedez Ulf Kristersson îl primește la Stockholm pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, conferință de presă la ora 13.20.

3. Miniștrii afacerilor generale ai UE se reunesc la Luxemburg.

Acum citiți următoarele