# Falimentul personal devine mai accesibil pragul scade la 10 salarii minime

> Ministerul Economiei propune scăderea pragului pentru insolvența persoanelor fizice de la 15 la 10 salarii minime. Proiectul protejează locuința familiei.

Publicat: 16 aprilie 2026, 09:19 · Actualizat: 19 august 2026, 20:34 · Autor: Alexandra Badea · Categorie: [Actual](https://news24.ro/actual/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/falimentul-personal-devine-mai-accesibil-pragul-scade-la-10-salarii-minime/ · Publicație: News24

![faliment personal](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/04/faliment-personal-1776323804-1024x576.webp)

Ministerul Economiei propune o modificare majoră a legii falimentului personal, scăzând pragul de la care persoanele fizice cu datorii pot accesa procedura de la 15 la 10 salarii minime. Proiectul, aflat în procedură de avizare, urmărește să facă mecanismul de insolvență mai accesibil pentru românii aflați în dificultăți financiare reale.

## O șansă pentru cei de bună-credință


Ministrul Economiei, Irineu Darău, a explicat rațiunea din spatele acestui demers legislativ. El a subliniat că statul trebuie să ofere soluții concrete, nu blocaje administrative, pentru cei care ajung în situații neprevăzute.

„Există situaţii obiective şi neprevăzute în care datoriile scapă de sub control. În astfel de cazuri, oamenii au nevoie de o şansă să îşi revină, iar statul trebuie să ofere soluţii corecte, nu uşi închise sau blocaje administrative. De aceea, am pus în transparenţă un proiect de lege care îmbunătăţeşte procedura de insolvenţă a persoanelor fizice şi o face mai accesibilă pentru cei care au nevoie de ea”, a scris joi Irineu Darău pe pagina sa de Facebook.

Iar scopul este clar.

Se dorește ca „mai mulţi oameni aflaţi în dificultate reală să poată intra în această procedură”.

## Protecția locuinței și un plan clar de rambursare


Dincolo de reducerea pragului, proiectul aduce o garanție importantă pentru familii. Locuința principală ar urma să fie protejată, cu condiția să respecte standardele legale, pentru a evita situațiile dramatice în care oamenii sunt evacuați din propria casă.

Dar inițiativa nu se adresează doar celor care nu mai pot plăti deloc. Ministrul Darău a ținut să precizeze că procedura devine o opțiune și pentru cei care își pot achita datoriile, dar au nevoie de un plan de rambursare eșalonat și predictibil.

„Protejăm locuinţa familiei, dacă este singura şi respectă standardele legale, astfel încât oamenii să nu fie scoşi din propria casă. În acelaşi timp, le oferim acces şi celor care îşi pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp şi de un plan clar de rambursare. În felul acesta, procedura devine funcţională, datoriile devin gestionabile, iar oamenii au o şansă corectă să îşi revină, fără să piardă tot ce au. Nu vorbim despre a scăpa de obligaţii, ci despre a le face gestionabile şi a asigura un sistem care îi ajută pe cei de bună-credinţă să meargă mai departe”, a menționat oficialul.

## Cum vine asta? Cele trei proceduri actuale


Legea în vigoare (nr. 151/2015) reglementează deja trei tipuri de proceduri de insolvență, fiecare cu specificul ei. Prima este „Procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor”, care se adresează debitorilor cu datorii ce depășesc 15 salarii minime brute, adică 60.750 de lei. Aceasta presupune plata a cel puțin jumătate din datorii într-o perioadă de maximum 60 de luni, oferind în schimb suspendarea executărilor silite și a dobânzilor.

A doua variantă este „Procedura simplificată de insolvenţă”. Ea este gândită pentru pensionari sau persoane cu capacitate de muncă redusă, ale căror datorii nu depășesc 10 salarii minime (40.500 lei) și care nu au bunuri sau venituri ce pot fi urmărite. După o perioadă de supraveghere de 3 ani, aceștia pot obține ștergerea integrală a datoriilor.

În final, există și „Procedura judiciară prin lichidare de active”, aplicabilă celor cu datorii de peste 60.750 de lei, dar care nu pot acoperi nici măcar jumătate din sumă în 5 ani.

## Condiții stricte și multă birocrație


Să fim serioși, intrarea în insolvență nu este o simplă formalitate. V-ați gândit vreodată ce hârțogăraie implică un astfel de demers? Debitorii trebuie să îndeplinească o serie de condiții clare pentru a putea deschide procedura.

Este necesară notificarea creditorilor cu cel puțin 30 de zile înainte de a depune cererea. Apoi, trebuie prezentate dovezi privind veniturile (sau lipsa lor), situația profesională, documente care atestă veniturile din ultimii 3 ani și o estimare pentru următorii 3. Pe lângă acestea, dosarul trebuie să conțină documente fiscale, cazier judiciar și fiscal, raportul de la Biroul de Credit și, în anumite situații, extras din Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale. Unde este cazul, se anexează și o propunere de plan de rambursare.

Proiectul de lege se află momentan în etapa de avizare și consultare publică. Ulterior, va ajunge pe masa Guvernului pentru a fi aprobat.