# Franța impune restricții nocturne după violențele izbucnite pe fondul protestelor pentru școli și costul vieții

> Peste 2.400 de arestări au fost raportate sâmbătă în Franța. Guvernul încearcă să reducă deficitul de la 5,4% la 5% din PIB, cu un vot marți.

Publicat: 19 octombrie 2026, 23:08 · Actualizat: 19 octombrie 2026, 23:08 · Autor: Corina Popescu · Categorie: [Externe](https://news24.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/franta-impune-restrictii-nocturne-dupa-violentele-izbucnite-pe-fondul/ · Publicație: News24

![Sediul Limoges în noapte de restricții](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/proteste-in-franta-8-1024x683.jpg)

**Premierul francez [Sébastien Lecornu](https://news24.ro/sebastien-lecornu-ia-in-calcul-starea-de-urgenta-in-franta/) a ordonat luni, 19 octombrie, restricții locale de circulație pe timpul nopții, după jafurile și incendiile din weekend. Violențele au urmat unor proteste începute de elevi nemulțumiți de condițiile din școli, cărora li s-au alăturat persoane care reclamă scumpirea carburanților și costul vieții.**

În SUA, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a sugerat în fața unui public de la Southern Methodist University că deține controlul. Piața obligațiunilor i-a contrazis însă mesajul.

Autoritățile franceze au raportat peste 2.400 de arestări numai sâmbătă, 17 octombrie, potrivit [Fortune](https://fortune.com/2026/10/19/why-is-france-rioting-inflation-schools-debt-trump-america/). Bilanțul relatat include aproape 1.000 de polițiști și jandarmi răniți și sute de afaceri jefuite în Paris, Marsilia, Lyon și alte orașe.

La Limoges, incendiul care a avariat grav primăria, construită în secolul al XIX-lea, a fost provocat intenționat, a declarat prefectul local. Flăcările erau sub control până duminică, 18 octombrie, însă jafurile și incendierile au continuat în alte locuri în cursul nopții.

Donald Trump a pus ceea ce se întâmplă în [Franța](https://news24.ro/orase-din-franta-impun-restrictii-nocturne-dupa-jafuri-si-incendieri/) pe seama migrației în masă, într-o postare pe Truth Social.

Ministrul francez de interne, Laurent Nuñez, a admis că poliția a pierdut controlul și și-a oferit demisia. Președintele Emmanuel Macron a refuzat-o.

## Elevii au reclamat profesori lipsă și clase aglomerate

Primele proteste au avut loc la mijlocul lunii septembrie. Liceeni din suburbiile Parisului au întrerupt participarea la cursuri pentru a reclama absența profesorilor, sălile supraaglomerate și clădirile care nu fac față căldurii. Ei au pus aceste probleme pe seama anilor de investiții insuficiente. Ulterior au venit la manifestații profesori, sindicate și oameni nemulțumiți de cheltuielile zilnice.

Comparația realizată de Fortune arată dificultăți și în școlile americane, dar indicatorii descriu probleme diferite: ore neținute, clădiri inutilizabile, posturi neocupate sau profesori fără calificarea completă.

- În anul școlar 2024-2025, în Franța nu s-au ținut 9,8% dintre orele prevăzute în școlile publice gimnaziale și liceale, în principal deoarece profesorii absenți nu au fost înlocuiți. În SUA, 19% dintre districtele școlare au anulat cursuri în același an din cauza clădirilor. Aproximativ 2 milioane de elevi au pierdut astfel, cumulat, circa 3,5 milioane de zile de învățare. Aproape jumătate dintre districte aveau probleme persistente ale infrastructurii care perturbau cursurile.
- La începutul acestui an școlar, 53% dintre școlile gimnaziale și liceale franceze aveau cel puțin un profesor lipsă, conform unui sondaj în 1.033 de școli. În SUA, la începutul anului școlar 2024-2025, 74% dintre școlile publice întâmpinau dificultăți în ocuparea a cel puțin unui post cu un profesor pe deplin certificat.
- În învățământul secundar francez, 11,1% dintre profesori nu sunt pe deplin calificați. Pentru SUA, estimarea este de 387.843 de profesori fără certificarea completă necesară posturilor ocupate, o cifră considerată subevaluată.

Fortune prezintă aceste rezultate folosind statisticile Ministerului francez al Educației, un sondaj al celui mai mare sindicat francez din învățământul secundar și cercetări privind școlile americane, între care cele ale National Center for Education Statistics.

## Trump a invocat migrația, deși elevii au cerut condiții mai bune în școli

Fortune precizează că revendicările elevilor nu au inclus imigrația sau religia.

Donald Trump a mai declarat: „Ce se întâmplă în Franța nu este nimic altceva decât migrație în masă scăpată de sub control”.

Economistul-șef al UBS Global Wealth Management, Paul Donovan, a descris violențele din weekend, într-o notă adresată clienților luni, 19 octombrie, drept: „o formă diferită de economie a țapului ispășitor”.

## SUA au inflație mai mare, dar economia lor crește mai repede

Prețurile de consum americane au urcat cu 3,7% în anul încheiat în septembrie. În Franța, creșterea a fost de 3,4%, măsurată prin indicatorul armonizat al Uniunii Europene, care permite comparația prețurilor între state.

Diferența favorabilă SUA este creșterea economică, în comparația Fortune. Produsul intern brut (PIB), adică valoarea bunurilor și serviciilor produse în economie, a crescut cu 2,2% în trimestrul al doilea. Șomajul american este de 4,2%, iar salariile cresc cu aproximativ 3,0% pe an, sub ritmul scumpirilor.

Franța estimează o creștere economică de numai 0,5% pentru acest an. În rândul tinerilor francezi, șomajul ajunge la aproximativ 20%.

Investițiile în tehnologie asigură aproximativ o treime din creșterea PIB-ului american, arată comparația Fortune. Totuși, sondajele citate de publicație indică rezerve față de inteligența artificială:

- În sondajul Bentley-Gallup din mai, 39% dintre americani considerau că inteligența artificială face mai mult rău decât bine, față de 31% cu un an înainte. Proporția ajungea la 47% în rândul adulților sub 30 de ani.
- În aceeași cercetare, 79% se așteptau ca tehnologia să reducă numărul locurilor de muncă din SUA în următorul deceniu.
- Un sondaj Pew din iunie indica faptul că 52% dintre americani erau mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați de inteligența artificială.

Analistul piețelor Ed Yardeni a apreciat luna trecută că economia americană este: „mai puțin sensibilă la dobânzi decât a fost vreodată”. El și-a susținut evaluarea prin cheltuielile pensionarilor înstăriți, deficitele mari și investițiile în inteligența artificială, pe care le-a descris drept: „un boom extraordinar al investițiilor în inteligența artificială”.

## Datoriile mari pun ambele guverne în fața unor decizii dificile

Datoria publică franceză a atins un record de 119% din PIB. În SUA, datoria deținută de public, o categorie distinctă a datoriei americane, reprezenta 100,2% din PIB la sfârșitul lunii martie.

Deficitul american din anul fiscal 2026 a fost de 1,992 trilioane de dolari. Raportat la proiecțiile economice folosite în comparația Fortune, suma reprezintă aproximativ 6,2% din PIB, peste deficitul francez de 5,4% din PIB.

Economiștii Bank of America Claudio Irigoyen și Antonio Gabriel au observat că randamentele obligațiunilor franceze și americane cu scadența la 10 ani au urmat traiectorii aproape identice. Randamentul arată câștigul raportat la prețul titlului și este un reper pentru costul împrumuturilor statului.

În raportul BofA Global Research, cei doi economiști explică punctul de plecare al acestei evoluții: „Când dobânzile sunt mici, guvernele sunt stimulate să aibă deficite mai mari, finanțate prin datorii ieftine”.

Despre etapa în care dobânzile cresc, ei adaugă: „Însă, dacă această datorie «ieftină» finanțează o creștere structurală a deficitului bugetar, când dobânzile cresc devine dificil din punct de vedere politic să fie aplicată consolidarea fiscală necesară pentru a pune lucrurile în ordine”. Consolidarea fiscală înseamnă reducerea deficitului prin măsuri asupra cheltuielilor și veniturilor bugetare.

În următoarele trei săptămâni, randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani a urcat până la 5,69%, un nivel care nu mai fusese atins din 2002.

Economistul Steve Hanke, de la Johns Hopkins, și David Walker, fost controlor general al SUA, au prezentat această evoluție într-un articol publicat în Fortune. Ei au încheiat cu avertismentul economistului decedat Rüdiger Dornbusch: crizele pot întârzia mult peste așteptări, dar, odată declanșate, se pot desfășura mai repede decât se anticipează.

În Franța, proiectul de buget al lui Sébastien Lecornu urmărește reducerea deficitului de la 5,4% la 5% din PIB. Primul vot decisiv asupra proiectului este programat marți, 20 octombrie, în Adunarea Națională.

**Citește și:**

- [Bursele europene scad după protestele din Franța, cu pierderi la bănci și companiile din apărare](https://news24.ro/bursele-europene-scad-dupa-protestele-din-franta-cu-pierderi-la-banci/)
- [Două zone din Paris intră sub restricții nocturne după violențele și jafurile din weekend](https://news24.ro/doua-zone-din-paris-intra-sub-restrictii-nocturne-dupa-violentele/)
- [Patru cifre explică presiunea costului vieții care alimentează protestele din Franța](https://news24.ro/patru-cifre-explica-presiunea-costului-vietii-care-alimenteaza/)