Galeria Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia

Marţi, 3 decembrie 2019, la ora 18,00, va fi inaugurată în Galeria Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Palazzo Correr, Campo Santa Fosca, Veneţia) expoziţia intitulată „Hortus Deliciarum” a artistei Victoria Zidaru. Numele Victoria Zidaru este foarte cunoscut publicului iubitor de artă din România. Artista a expus în numeroase prilejuri în cadrul unor importante manifestări colective din străinătate şi se bucură de aprecieri din partea criticii de artă din diferite ţări. La origine, adică la începuturile activităţii sale artistice, Victoria Zidaru a practicat arta sculpturii în forma ei tradiţională, revoluţionată de Brâncuşi prin reducţia la esenţialitate a formelor naturale până la transformarea lor în semne simbolice ale vieţii şi ale cosmosului. După un debut caracterizat de interesul pentru sculptura în bronz, în care mergea pe urmele acelei modernizări a formei clasicizante, obţinută prin frământarea aproape expresionistă a învelişului materiei sculpturale, introdusă în România în anii ‘˜70 de sculptori de mare talent precum Paul Vasilescu şi Vasile Gorduz, Zidaru a arătat interes pentru punerea în evidenţă a fluidităţii materiei prin combinaţiile inedite între fibrele vegetale, lemn, frunze, paie, răchită. A încercat a face în sculptură ceea ce a făcut italianul Burri în picturile în care culorile păstoase suprapuse pe materiale de altă origine aşternute în straturi dense pe pânză au dat imaginii o consistenţă vulcanică şi străluciri surprinzătoare. A întrebuinţat şi întrebuinţează în compoziţiile sale, ce se înscriu în categoria tehnicilor mixte (sculptură-pictură-textile), materiale „sărace” şi nepretenţioase, lipsite de strălucire, dar simple, sugestive, emoţionante, modeste. Care au calitatea de a îndemna pe spectator, prin sobrietatea lor expresivă, la reflecţii existenţiale. În arta sa, temele vizuale de amplă respiraţie, au fost înlocuite de sugestii trimiţând la realităţi ale vieţii zilnice, la îndeletniciri paralele confundabile cu îndeletnicirile artizanale: spălat, frământat, împletit, cusut.

Sugerările sale lărgesc orizontul creaţiei artistice atunci; cu ajutorul lor artistul năzuieşte să descifreze o estetică în lumea simplă a meşteşugului, unde arta se naşte din gesturi spontane.

Titlul expoziţiei, „Hortus Deliciarum” este inspirat de muzica medievală a sfintei Hildegard din Bingen (1098-1179). Intenţia artistei a fost acea de a se adresa sensibilităţii publicului recurgând la participarea tuturor celor 5 simţuri. Cu contribuţia acestora se activează în spirit, crede artista, capacitatea de retrăi starea paradisiacă de la originea speciei umane, stare către care umanitatea tânjeşte. Pentru aceasta, în expoziţia de la Veneţia, se va folosi de lucrări parietale cu broderie pe pânză, instalaţii cu elemente din ierburi şi mirodenii, proiecţii video, muzică. Tema „paradisului pierdut”, ce se regăseşte în textele marilor poeţi ai lumii şi în armoniile sublime ale muzicii religioase şi laice, medievale, renascentiste, baroce şi moderne, este încă foarte actuală, fiecare artist năzuind la recreare spaţiului ideal al viselor. Respectiva temă revine obsesiv în arta Mariei Victoria Zidaru, ea este de altfel „experimentată” în variante îndrăzneţe în numeroase proiecte efectuate în ultimii ani, cel mai recent fiind cel ce va fi prezentat la Veneţia. Centrul său de interes va fi constituit de o instalaţie centrală formată din 7 sau 9 cordoane din ierburi uscate, lungi de 13 m, care vor traversa sala Galeriei pe orizontala ei, pornind de la înălţimea peretelui din stânga până la înălţimea peretelui din dreapta. Între cordoane va fi o distantă optimă pentru ca sala să poată fi traversată de spectatori. Acest râu vegetal va trimite la „râul vieţii”. El are, ca suport scenografic, vegetaţia în care cuplul mitic al vârstei de aur, şi-a început şi a continuat experienţa senzorială a existentei umane. Se va mai face, în expoziţie, o trimitere punctuală la cele 4 râuri care traversau spaţiul edenic şi, nu în ultimul rând, la Canal Grande, ca simbol modern al traversării Acheronului, al exerciţiului trecerii de la o lume la alta: în fapt o simbolistică subtextuală a fiecărei imagini de fluviu sau râu care înnobilează şi caracterizează o mare capitală.

Desfăşurarea dinamic-scenografică a instalaţiilor proiectate de d-na Victoria Zidaru pentru expoziţia de la Veneţia are capacitatea de a stimula interesul simţurilor şi reflecţiilor asupra sensurilor simple, esenţiale ale vieţii.

Cunoaşterea de către publicul ce frecventează Veneţia a uneia dintre cele mai interesante artiste romane al momentului actual prin modul în care îşi propune a recurge la participarea tuturor simţurilor de care dispunem la reconstituirea unui orizont poetic, mitologic, mirific al unei lumi primordiale, paradisiace, în care se regăsesc miturile vârstei de aur ale umanităţii, a vremurilor originare ale acesteia.

esteto.ro
Sursa: Agerpres
Loading...
loading...
Citește și
Loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.