Guvernul întârzie rezolvarea taxei clawback

O taxă introdusă temporar în anul 2009 şi încă prezentă în anul 2020, care acoperă lipsa preocupării Guvernului de a bugeta corect nevoile de medicamente ale pacienţilor din România.

În data de 28 ianuarie 2020, Ministrul Finanţelor Domnul Cîţu, a anunţat că deficitul bugetar pentru anul 2019 a fost de 4.5% din PIB, mentionând totodată că „în fiecare lună plătim în jur de..4 miliarde de lei pe medicamente şi alte bunuri şi servicii..”. Pentru a evita orice interpretare, dorim să menţionăm că bugetul statului pentru medicamente compensate este limitat la 554 milioane RON pe lună, exclusiv cele din programele cost-volum, cost-volum-rezultat, diferenţa până la consumul real fiind acoperită de industrie prin taxa clawback.

Nerezolvarea problemei generată de taxa clawback, adevărata problemă pentru retragerea din piaţă a medicamentelor generice esenţiale, adânceşte criza medicamentelor. Agenţia Naţională a Medicamentului a anunţat recent că încă 700 de medicamente vor fi retrase din piaţă.

Ceea ce se întâmplă în România este fără precedent în spaţiul european. Este inacceptabil ca un Guvern să pună presiunea unui buget de medicamente incorect administrat pe umerii producătorilor de medicamente generice, inclusiv compensarea moleculelor noi, incluse necondiţionat.

Guvernul Orban şi-a asumat creşterea plafonului bugetar trimestrial alocat medicamentelor, tocmai în direcţia unui acces mai bun:”Va duce implicit la scăderea taxei clawback, aceasta fiind o măsură care va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi, inovatoare, cât şi stoparea retragerii din România a medicamentelor generice esenţiale pentru tratamentul multor afecţiuni”.

În data de 27 decembrie 2019, Premierul Ludovic Orban a cerut în cadrul şedinţei de Guvern, conducerii Ministerului Sănătăţii, să vină în prima parte a lunii ianuarie (2020) cu o soluţie pentru sistemul de clawback, pentru medicamentele generice şi inovative, el subliniind că nivelul de 30% stabilit pentru această taxă pune o presiune uriaşă asupra agenţilor privaţi care aduc pe piaţă medicamentele.

La ora actuală, în România există un paradox, şi anume: în condiţiile existenţei tot mai multor biosimilare pe piaţă, acestea nu sunt prescrise sau sunt prescrise foarte puţin, deşi prin însăşi natura lor permit un acces crescut al pacienţilor la tratament, reprezentând totodată o soluţie de optimizare bugetară la îndemâna autorităţilor. Acestă soluţie este folosită cu precădere de majoritatea statelor din vestul Europei, tocmai acele state cu bugete mari în sănătate. Prin întârzierea aplicării acestei soluţii, se creează o barieră în accesul pacienţilor români la medicamente biosimilare, iar Guvernul pierde oportunitatea tratării mai multor pacienţi cu acelaşi buget.

APMGR a pus la dispoziţia Ministerului Sănătăţii şi a CNAS modele europene de optimizare a bugetului de medicamente prin creşterea adopţiei de biosimilare, care este de doar 4% in România, dar aplicarea acestora în România este întârziată.

În data de 23 ianuarie 2020 Consiliul Concurenţei menţionează „..Estimăm că, în cazul licitaţiei naţionale, alternativele biosimilare ar fi putut aduce economii de circa 7,1 milioane de euro bugetului programului naţional de oncologie”.

Ministerul Sănătăţii nu a pierdut niciun ban, ci industria a plătit cu 7 miloane de euro mai mult prin taxa clawback decât ar fi trebuit să plătească dacă persoanele responsabile din Ministerul Sănătăţii şi-ar fi făcut datoria. Din acest motiv ar fi just ca CNAS să recalculeze clawback-ul din perioada respectivă şi sa-l reducă cu această sumă. Abia atunci ar fi o pierdere pentru Ministerul Sănătăţii. Până atunci perdanţii suntem noi, industria producătoare de medicamente generice şi pacienţii români, pentru că o perspectivă bună ar putea fi (în cazul în care clawback-ul ar fi rămas la fel) că acei bani să trateze mai mulţi pacienţi sau Ministerul Sănătăţii să fi avut fonduri adiţionale pentru compensarea medicamentelor inovative.

Aşa cum am mai menţionat, este important şi urgent să se implementeze începând cu trimestrul I al anului 2020 următoarele măsuri:

1. Ajustarea bugetului de medicamente cu inflaţia de la nivelul anilor 2018 si 2019, adică 4,63% + 3.8% conform INS, astfel bugetul de referinţă ar putea deveni 1.732 miliarde RON pe trimestru;

2. Eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, aproximat la 8-9% din consumul trimestrial total. Astfel, s-ar elimina toate posibilele erori, de orice natură, din calculul clawback-ului;

3. Introducerea unui clawback diferenţiat şi plafonat pentru medicamentele generice şi bio-similare, care prin natura lor reprezintă soluţii de optimizare bugetară şi acces crescut la tratamente; acest ultim punct 3 face obiectul înfiinţării Consiliului Inter-Ministerial astfel, până la implementarea acestei măsuri pot fi implemente măsurile propuse mai sus, în-cepand din trimestrul I 2020.

Taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor scumpe, cât şi celor cu preţ accesibil, cu un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Acest lucru se întâmplă din cauza preţului redus şi al sistemului de adaosuri, pentru care toţi producătorii sunt obligaţi să plătească clawback.

Taxa clawback este o barieră reală în calea accesului pacienţilor la medicamentele generice, fapt ce a generat retragerea din piaţă a peste 2.500 de medicamente generice, dar şi o barieră în calea atragerii de noi investitori străini.

*** Despre APMGR
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) -www.apmgr.org- este o organizaţie non-guvernamentală şi indepedentă, care îşi propune să contribuie în mod activ la îmbunătăţirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienţii români.

Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Târgu Mureş şi Constanţa unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse onco-logice. Industria generică locală contribuie cu cca 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR este afiliată la Medicines for Europe -www.medicinesforeurope.com- organizaţia reprezentativă a industriei producătoare de medicamente generice şi biosimilare din Europa.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Alvogen, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Krka, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Stada, Teva, Zentiva.