# Elevul de 15 ani implicat în atacul cu maceta din Pitești a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile

> Cei doi elevi răniți la Pitești au primit ordine de protecție provizorii. La Timișoara, un liceu a sesizat Poliția după o fotografie cu un cuțit.

Publicat: 23 octombrie 2026, 15:46 · Actualizat: 23 octombrie 2026, 21:49 · Autor: Ana Neagu · Categorie: [educaţie](https://news24.ro/educatie/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/guvernul-propune-paza-sporita-si-pedepse-mai-aspre-pentru-violenta/ · Publicație: News24

![Lacăte pentru siguranța în școli](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/siguranta-in-scoli-1024x682.jpg)

**Judecătorii au decis ca adolescentul de 15 ani implicat în atacul cu maceta de la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești, județul Argeș, să stea în arest la domiciliu pentru 30 de zile. El este supus unei evaluări psihice, potrivit [TVR Info](https://tvrinfo.ro/plan-urgent-impotriva-violentei-din-scoli-pe-fondul-incidentelor-din-ultimele-zile-si-alti-elevi-incearca-sa-iasa-in-evidenta/). Pentru protejarea celor doi elevi răniți au fost emise două ordine provizorii.**

Incidentul s-a petrecut joi, 22 octombrie 2026, în prima pauză, în toaleta băieților. Cei doi elevi ar fi fost agresați de un coleg de clasa a IX-a, drept răzbunare pentru glumele făcute pe seama lui. Potrivit lui Dumitru Tudosoiu, inspectorul școlar general din Argeș, adolescentul ar fi adus maceta de acasă.

Un alt incident a fost semnalat la Timișoara: conducerea unui liceu a anunțat Poliția după publicarea unei fotografii în care un elev de 13 ani ținea un cuțit în mână, în clasă. Băiatul ar fi avut anterior mai multe probleme de comportament.

Un alt atac avusese loc luni, 19 octombrie, la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița. Un elev de 13 ani, înscris în clasa a VII-a, adusese la școală un briceag, o cagulă și o cască militară. Potrivit procurorilor, ar fi pregătit agresarea unui copil din clasa a VI-a, pe care l-ar fi ales pentru culoarea mai închisă a pielii.

O profesoară de matematică, în vârstă de 28 de ani, a intervenit pentru a-l opri. Elevul a atacat-o cu un cuțit și a lovit-o în repetate rânduri. A fost rănit și un alt elev.

## Școlile cer pază suplimentară și acces la consiliere

La Colegiul Național „Costache Negri” din Galați, cei 1.200 de elevi au la dispoziție un singur consilier școlar. Un paznic se ocupă de școală, iar celălalt are în responsabilitate internatul.

Despre nevoile colegiului, Andra Ionescu, director al Colegiului Național „Costache Negri”, a declarat: „Există necesitatea suplimentării numărului de paznici, dar asta nu va rezolva problema violenței în școli. E necesară prezența consilierului școlar.”

Verificările la intrare sunt susținute de Dan Ionici, director al Liceului „Jean Louis Calderon”, care a declarat despre controlul ghiozdanelor: „Nu cred că elevii s-ar opune unor controale în ghiozdane. Cred că ar putea să fie un lucru absolut normal, care să ne ajute și pe noi să prevenim din timp posibile fapte de violență.”

Și necesarul de personal pentru consiliere rămâne o problemă. Anca Hardulea, director al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași, a explicat situația județului: „La nivelul județului Iași, avem 134 de profesori consilieri școlari, mai e nevoie de consilieri școlari.”

În privința suplimentării personalului, Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, a declarat: „Cer 1.000 de posturi de paznici, vrem să avem repede cât mai mulți consilieri școlari, să avem profesori, aș spune pregătiți.”

Psihologul Basil Robu a contestat comparația dintre eficiența pazei și cea a sprijinului psihologic: „Să consideri că 1.000 de paznici sunt mult mai eficienți decât 1.000 de psihologi în școală și să consideri că un singur consilier școlar poate avea grijă de câteva sute de elevi. Cum ar putea să evalueze și să consilieze 1.000? Nu poate.”

## Guvernul a anunțat șapte direcții de intervenție

Vineri, 23 octombrie, Guvernul a anunțat un pachet pentru siguranța școlară, după reuniunea convocată de premierul Luca Niculescu. Comunicatul îl desemnează pe Sorin Costreie la conducerea grupului de lucru pentru prevenirea și combaterea violenței în școli.

Premierul a cerut un plan urgent, cu sarcini și responsabilități precise, prevenție, intervenții rapide și sancțiuni ferme pentru agresiuni. În comunicatul Guvernului din aceeași zi, Luca Niculescu a declarat: „Cei aproape 3 milioane de elevi care învață zilnic în aproape 6000 de unități școlare din România trebuie să aibă protecția necesară din partea autorităților. Am stabilit, astăzi, un set de măsuri urgente ca răspuns la gravitatea evenimentelor din această perioadă. Asigur părinții, elevii și cadrele didactice că toate instituțiile responsabile le sunt alături pentru a face față acestui fenomen care a luat amploare”

Pachetul anunțat cuprinde următoarele intervenții:

- Suplimentarea pazei la intrările în școli și în interiorul acestora, împreună cu verificări și supraveghere intensificate.
- Organizarea unui mecanism de reacție rapidă, cu reprezentanți din Educație, Afaceri Interne, Sănătate și Muncă, precum și din instituțiile cu atribuții în domeniu.
- Mai mulți consilieri psihologici și pregătirea profesorilor pentru recunoașterea timpurie a riscurilor de violență și radicalizare.
- Revizuirea planurilor de pază și consolidarea protecției unităților de învățământ.
- Înăsprirea pedepselor pentru agresarea elevilor și a personalului didactic.
- Modificarea legislației privind deținerea obiectelor interzise și introducerea lor în școli.
- Desfășurarea unei campanii media pentru prevenirea și descurajarea violenței școlare.

News24 a semnalat că documentul Guvernului nu arată câți paznici și consilieri școlari ar urma să fie angajați în plus. Nu indică nici bugetul disponibil, data de la care s-ar aplica măsurile sau modificările concrete de lege avute în vedere.

La discuții au participat și Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Marian Neacșu, vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, precum și Ioana Lazăr, secretar general în Ministerul Educației.

La discuții au luat parte și ministrul Justiției, Radu Marinescu, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, precum și Florin Manole, ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale.

Printre variantele menționate anterior de Costreie se numără detectoarele de metale, verificarea ghiozdanelor la intrare și dublarea pedepselor pentru agresiunile asupra profesorilor. Acestea sunt opțiuni analizate, nu reguli deja aplicate.

Sorin Ionescu a anunțat controale ale accesului în școli fără înștiințarea prealabilă a acestora. În privința ghiozdanelor, verificările ar urma să aibă loc atunci când există suspiciuni.

Procurorul General al României a cerut recunoașterea din timp a riscurilor și investigarea cu responsabilitate a fiecărei fapte penale.

Nicușor Dan, președintele României, a solicitat protecție sporită, profesori pregătiți să intervină și consiliere psihologică accesibilă în practică. În reacția sa publică, a descris cele două atacuri ca semnale care nu mai pot fi ignorate și a cerut intervenții de la primele manifestări violente, precum și cooperare între profesori și părinți.

## Accesul elevilor la consiliere rămâne redus

SpyNews citează un raport al Ministerului Educației din 2025 despre bunăstarea și sănătatea mintală a copiilor de gimnaziu. Aproape 40% dintre elevii care au participat la cercetare spun că se simt protejați la școală doar rareori sau niciodată. Ponderea este de 30% în clasa a V-a și de 47% în clasa a VIII-a. Datele descriu experiența școlară a celor chestionați, dar nu explică de ce au loc agresiunile.

Conform aceluiași raport, 93% dintre școli au consilier școlar. Totuși, doar 17% dintre elevi au folosit serviciul, iar 46% declară că nu pot discuta cu un consilier.

Barometrul ABC din 2026, dedicat educației din România, indică 3.354 de consilieri școlari la nivel național în anul școlar 2023-2024. Raportul era de aproximativ un consilier la 800 de elevi. Pentru unitățile cu personalitate juridică, normele stabilesc cel mult 500 de elevi pentru fiecare post de profesor-consilier.

Programul repartizat între mai multe școli, timpul de lucru disponibil și încrederea elevilor pot îngreuna accesul la ajutor. Mulți copii discută despre problemele lor cu profesorii.

Alianța Binelui Comun cere servicii de consiliere mai ușor accesibile și colaborare între cadre didactice, familii și specialiști. Barometrul său susține apropierea de norma de personal și evaluarea accesului efectiv al copiilor la aceste servicii.

## Psihologul propune intervenții înainte ca agresiunea să se producă

Andreea Goliță, psiholog și fost consilier școlar, a lucrat în proiecte împotriva hărțuirii repetate între copii, în grădinițe și în licee industriale. În interviul acordat Spotmedia, ea a descris intervenția actuală a școlii astfel: „În prezent, prevenția se rezumă la identificarea faptei deja comise: profesorul vede agresiunea și trimite copilul la consilierul școlar. Dar consilierul nu are o baghetă magică”

Despre detectoarele de metale și verificările fizice, Goliță a explicat: „Controlul își are rolul lui, la fel cum semafoarele oferă un cadru de siguranță în trafic. Însă controlul doar blochează temporar manifestarea unui comportament, fără a rezolva cauza. Dacă un copil are o toleranță extrem de scăzută la frustrare, controlul fizic nu garantează că nu va refula violent în alt moment”

În evaluarea sa, securitatea trebuie însoțită de intervenții asupra cauzelor agresivității. Protecția școlii poate reduce anxietatea profesorilor și poate sprijini o relație mai deschisă cu elevii.

Separat de măsurile Guvernului, psihologul propune cinci direcții:

O celulă de criză în fiecare școală, pentru cazurile în care intervențiile obișnuite nu funcționează.

Pregătirea practică a profesorilor pentru comunicarea cu elevii și gestionarea conflictelor, alături de formarea în specialitate.

Consiliere orientată spre prevenție, cu timp, competențe și instrumente potrivite.

Reguli care să oblige părinții să coopereze în situațiile în care copilul are dificultăți majore.

Sancțiuni aplicate gradual și evaluarea conduitei în funcție atât de abateri, cât și de progresele elevului.

Pentru situațiile care depășesc posibilitățile profesorului, ea a descris procedura propusă: „Pedagogul nu trebuie transformat într-un psiholog comportamentalist. Dar când observă că metodele obișnuite nu funcționează, ar trebui să existe proceduri clare. De exemplu, o celulă de criză la nivelul școlii, cu directorul, consilierul școlar și profesorii, în cadrul căreia să se discute cazurile dificile și să se stabilească măsuri”

Referindu-se la munca de consilier școlar desfășurată în 2014 la Brăila, Goliță a relatat că profesorii nu știau către cine să se îndrepte într-un caz concret.

Într-un proiect din grădinițe, a întâlnit cadre didactice care semnaseră regulamente, dar nu cunoșteau persoana responsabilă să intervină. Unora dintre profesorii de serviciu le era teamă să mai permită accesul copiilor în curte. Despre acea experiență, a adăugat: „Se băga frică în profesori, fără să li se ofere instrumente practice de gestionare a conflictelor”

## Profesorii ar exersa conflictele prin simulări

Goliță recomandă cursuri periodice de pedagogie și actualizare profesională, adaptate copiilor de astăzi și mediului digital. Consideră că formarea actuală îi pregătește pe profesori mai ales să constate abateri, nu să recunoască suferința unui elev.

Despre comunicarea cu noile generații, a spus: „Generațiile de azi sunt crescute mai autonom, știu că vocea lor contează, ceea ce e bine, însă profesorii sunt depășiți. Nu au abilitățile de a coborî de pe piedestal și de a glumi cu elevii fără a-și pierde autoritatea”

Modelul adaptează pentru școală instruirea pentru comunicare folosită în companii, în funcție de interlocutor. Profesorii ar învăța să identifice atașamentul anxios, adică nesiguranța copilului în relații, și să deosebească elevii emotivi de cei orientați spre gândire și de cei rebeli.

Argumentând utilitatea pregătirii, psihologul a explicat: „Comportamentele provocatoare nu sunt neapărat o problemă în sine, ci o manifestare a unei tipologii. Cu skill-urile de comunicare potrivite, profesorul poate ajuta copilul să respecte regulile”

Exercițiile ar reproduce situații întâlnite la școală, precum agresivitatea verbală a unui elev, intimidarea unui profesor sau un conflict care se agravează în timpul lecției. Repetarea acestor scenarii ar urma modelul simulărilor pentru urgențe.

## Consilierii au nevoie de timp, instrumente și formare suplimentară

Potrivit lui Goliță, sarcinile birocratice ocupă mult din activitatea consilierilor. Aceștia ajung frecvent să intervină după producerea unei agresiuni, când posibilitățile de acțiune sunt deja restrânse.

Psihologul spune că cerința legală de formare pentru consilierea școlară se limitează la un masterat. Pregătirea în psihoterapie durează, în schimb, patru ani și presupune cheltuieli inaccesibile multor consilieri. Propune finanțarea acestor cursuri de către minister sau inspectorate și atribuții legale mai largi.

Tot în evaluarea sa, școlile nu dispun de seturi standardizate de teste psihologice pentru investigarea problemelor emoționale, comportamentale sau a tulburărilor psihice. Instrumentele folosite sunt în principal educaționale, de exemplu chestionare pentru orientarea școlară și profesională.

Evaluarea clinică presupune o calificare distinctă, explică Goliță, și nu intră automat în competențele unui consilier școlar. Când comportamentul copilului provoacă îngrijorare, recomandă o echipă cu specialiști din domenii diferite, inclusiv psihologie clinică și psihiatrie.

## Cooperarea părinților ar deveni obligatorie în cazurile dificile

Despre mediul familial al copiilor implicați în agresiuni extreme, Goliță a afirmat: „Un copil care ajunge la fapte violente extreme rareori provine dintr-o familie echilibrată”

În opinia sa, negarea problemelor copilului și refuzul familiei de a coopera împiedică intervenția școlii. Pentru asemenea cazuri, a propus: „Școala este obligatorie, dar ar trebui să existe și norme care să oblige părintele să colaboreze atunci când copilul manifestă dificultăți majore”

Propunerea include posibilitatea ca părinții să răspundă material sau legal. Participarea familiei și a specialiștilor ar trebui să urmărească schimbarea comportamentului copilului, consideră psihologul.

Goliță a oferit exemplul unui proiect pentru copii cu cerințe educaționale speciale, finanțat din fonduri europene la Școala Gimnazială nr. 179 din București. Profesorii au beneficiat de pregătire, au fost angajați însoțitori, iar școala a amenajat o grădină senzorială în care copilul se poate retrage când nu mai poate participa la activitatea clasei.

Proiectul a cuprins întâlniri cu toți părinții și cu specialiști, printre care logopezi, care lucrează cu dificultățile de vorbire. Familiile primeau explicații despre motivul pentru care impulsivitatea nu înseamnă automat hărțuire sau violență.

## Evaluarea conduitei ar urmări și progresul elevului

Goliță susține consecințe clare pentru abaterile grave, aplicate treptat și însoțite de ajutor psihologic și educațional. Ea avertizează că transferul la altă școală sau exmatricularea nu înlătură neapărat cauza agresivității.

Un inspector școlar îi prezentase reducerea notei la purtare drept principal instrument împotriva hărțuirii. Psihologul a apreciat că folosirea ei doar ca pedeapsă nu asigură prevenția.

Goliță propune criterii explicite și punctaje prin care să fie urmărite felul în care elevul învață să coopereze, respectă regulile și își controlează emoțiile. Astfel, evaluarea ar ține seama de abateri, dar și de progresul copilului.

Pentru următoarele șase luni, Goliță recomandă filtre de securitate unde sunt necesare, proceduri de verificare și sancțiuni prin care să fie responsabilizați și părinții. Pe listă se află și cursuri practice pentru profesori, alături de simulări de criză. Pentru consilieri, cere atribuții mai largi și formare în psihoterapie și psihologie clinică finanțată de stat. Sunt propunerile psihologului, nu decizii ale Guvernului.

Goliță consideră că începe să fie recunoscută necesitatea unei intervenții asupra întregului sistem.

Urgențele se anunță la 112. Cazurile de abuz, exploatare sau neglijare a copilului pot fi semnalate la 119, iar consilierea și sprijinul specializat sunt disponibile la 116111.

Guvernul precizează în comunicat că, în săptămâna de după anunțul din 23 octombrie, este programată o întâlnire cu reprezentanți ai profesorilor, elevilor și părinților. Aceștia vor participa la revizuirea urgentă a planului național de prevenire și combatere a violenței școlare.

„Siguranța copiilor nu este negociabilă”, a declarat Luca Niculescu, prim-ministru, în relatarea TVR Info.