Guvernul rus a ordonat uciderea unui cecen la Berlin, spune o instanță germană.

37

Un rus a fost condamnat miercuri 15 decembrie, la Berlin la închisoare pe viaţă pentru uciderea unui opozant cecen la presupusul ordin al Moscovei, într-o situaţie de tensiuni diplomatice între Germania şi Rusia.

Astfel, curtea de Justiţie de la Berlin, care judeca acest dosar din octombrie anul trecut, l-a declarat pe acest individ, pe nume Vadim Krasikov, vinovat de uciderea cu focuri de armă a unui georgian provenit din minoritatea cecenă, într-un parc din Berlin, pe data de 23 august 2019.

De asemenea, judecătorii l-au privat  de posibilitatea de a cere eliberarea condiţionată după 15 ani de detenţie.

Astfel că, georgianul Tornike Kavtaraşvili, 40 de ani, a fost ucis cu trei focuri de armă, în plină zi, în centrul capitalei germane, crimă care a deteriorat şi mai mult relaţiile deja tensionate dintre Germania şi Rusia.

În plus, Moscova a negat mereu orice implicare în acest caz, dar justiţia germană a desemnat în mod clar autorităţile ruse drept comanditar al crimei, conform Agerpres.

„Acuzatul a fost comandantul unei unităţi speciale a serviciilor secrete ruse FSB”, a precizat procurorul Lars Malkies în timpul rechizitoriului său din 7 decembrie. „El a lichidat un opozant politic prin represalii”, a mai spus el, vorbind despre „un atentat pregătit în mod evident de multă vreme” şi executat „cu sânge rece”.

De asemenea, fost lider separatist cecen, georgianul luptase împotriva forţelor ruse între 2000 şi 2004. Din anul  2016, acesta trăia cu familia sa în Germania, unde a cerut azil.

Asasinatul a avut loc într-un parc din Berlin, în miezul zilei

Faptele au avut loc la ora prânzului:ucigaşul, deplasându-se cu bicicleta, s-a apropiat din spatele victimei şi a tras două focuri cu o armă cu amortizor, după care l-a împuşcat în cap de la mică distanţă pe cecen, potrivit procurorului. El a fost arestat la scurt timp după aceea, nu departe de parcul Tiergarten.

În timpul întregului proces, acuzatul a respins identitatea pe care i-o atribuie Parchetul, afirmând că „nu cunoaşte pe nimeni” care să aibă numele Krasikov. Prin avocatul său Robert Unger, acesta a spus că se numeşte Vadim Sokolov, 50 de ani, este „rus, celibatar şi inginer în construcţii”.

Astfel, în timpul procesului, mai multe indicii au întărit convingerea Parchetului privind identitatea acuzatului, printre care o fotografie privată a lui Krasikov cu două tatuaje identice cu ale suspectului.

Cu toate că Kremlinul a negat în mod ferm că s-ar fi aflat în spatele acestui asasinat, preşedintele rus Vladimir Putin calificase victima drept un combatant crud şi sângeros.  Putin a precizat că ceruse extrădarea lui, ceea ce Berlinul a dezminţit.

Această crimă, dar şi otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, tratat în vara anului trecut în capitala germană, înainte de a fi plasat în detenţie în Rusia, şi a fostului spion rus Serghei Skripal în Regatul Unit, în anul 2018, au făcut să planeze suspiciuni serioase asupra rolului serviciilor de securitate ruse în operaţiuni violente.

Dar implicarea Moscovei nu a fost niciodată demonstrată în aceste dosare, iar Kremlinul a negat în mod sistematic cea mai mică implicare a sa.

Aşadar, aceste afaceri se adaugă unei serii întregi de tensiuni diplomatice între Berlin şi Moscova, după atacul cibernetic asupra Bundestagului, în anul 2015, atribuit Rusiei.

Citește și
Spune ce crezi