# Iliana Iotova îl devansează cu 2,6 puncte pe Andrei Gurov în rezultatele parțiale din Bulgaria

> După centralizarea a 84,5% dintre secții, Iotova are 34,6%, iar Gurov 32%. Finala prezidențială din Bulgaria este programată pe 1 noiembrie.

Publicat: 26 octombrie 2026, 09:16 · Actualizat: 26 octombrie 2026, 09:16 · Autor: Stefania Nistor · Categorie: [Externe](https://news24.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/iliana-iotova-il-devanseaza-cu-2-6-puncte-pe-andrei-gurov/ · Publicație: News24

![Urnă alegeri prezidențiale Bulgaria](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/alegeri-prezidentiale-bulgaria-1-1024x683.jpg)

**Președinta Bulgariei, [Iliana Iotova](https://news24.ro/iliana-iotova-are-un-avans-mic-in-bulgaria-potrivit-estimarilor/), conduce rezultatele parțiale ale scrutinului de duminică, 25 octombrie 2026, cu 34,6% din voturi, înaintea fostului premier interimar Andrei Gurov, care are 32%. Diferența este de 2,6 puncte procentuale. Procesele-verbale centralizate până luni, 26 octombrie, la ora 06:00, acopereau 84,5% dintre secții, conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), prezentate de Gândul.**

Confruntarea din țara vecină are loc după atacuri cu drone asupra transportului comercial din Marea Neagră, inclusiv în zonele economice exclusive din apropierea litoralului românesc și bulgar. Cei doi candidați susțin abordări diferite față de Rusia și sprijinul pentru Ucraina.

Rezultatele provizorii îi plasează pe [Iotova](https://news24.ro/bulgarii-isi-aleg-presedintele-dupa-atacurile-din-marea-neagra-iliana/) și Gurov în finala programată duminică, 1 noiembrie 2026. Președinta candidează pentru primul mandat câștigat prin vot direct, după preluarea funcției în ianuarie.

## Numărătoarea confirmă o distanță mică între primii doi candidați

Procentele centralizate de CEC pentru perechile de candidați la președinție și vicepreședinție sunt următoarele:

- 34,6% dintre voturi revin perechii Iliana Iotova și Kiril Valchev.
- Perechea formată din Andrei Gurov și Georgi Kandev obține 32%. Gurov, în vârstă de 50 de ani, a fost premier interimar și viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei.
- 12,6% obțin Kostadin Kostadinov și Petar Volgin. Kostadinov conduce Vazrazhdane, adică Renaștere, partid prorus de extremă dreaptă.
- Radostin Vassilev și Krasimir Manov sunt creditați cu 4,6%.
- Ivelin Mihaylov și Juliana Mateeva ajung la 3,8%.
- Pentru Ivan Hristanov și Stoyanka Cherkezova, scorul este de 2,4%.
- Fiecare dintre celelalte perechi rămâne sub 1%. Opțiunea „Nu susțin pe nimeni” adună 4,4%.

În total, scrutinul a reunit 27 de perechi. Aproape jumătate dintre acestea exprimaseră public poziții favorabile Kremlinului.

Pentru o victorie din primul tur trebuiau îndeplinite simultan două condiții: participarea să depășească 50% dintre cei 6,6 milioane de cetățeni înscriși, iar un candidat să primească peste 50% dintre voturi.

## Estimările de duminică indicau deja o competiție strânsă

Înaintea centralizării anunțate luni dimineață, numărătoarea paralelă preliminară contura o confruntare apropiată între cei doi și o participare de aproximativ 22%.

La ora locală 20:00, agenția Measure estima prezența la 22,2%. Evaluările diferă: Trend indica 21,3%, iar Myara, 21,2%.

Al Jazeera publicase după închiderea urnelor intervale de 35%-36,5% pentru Iotova și 31%-33,5% pentru Gurov. Aceste valori reprezentau estimări, nu rezultate oficiale. Potrivit DW, anunțarea rezultatelor oficiale era așteptată în intervalul de 48 de ore de după scrutin.

Anterior, Le Figaro prezentase pentru Iotova același interval, de 35%-36,5%, și pentru Gurov unul de 32,2%-32,5%. Estimarea inițială pentru fostul premier era mai restrânsă și se suprapunea cu intervalul publicat ulterior de Al Jazeera.

Televiziunea NOVA a comandat sondajele Trend și Myara și a finanțat cercetarea Myara. Cele două evaluări păstrau aceeași ordine a candidaților, dar procentele diferă:

- Iotova și Valchev primeau 36,5% la Trend și 35,2% la Myara.
- Gurov și Kandev erau cotați cu 32,4% de Trend și 32,2% de Myara.
- Kostadinov și Volgin aveau 14,0% în evaluarea Trend și 13,4% în cea a Myara.
- Vassilev și Manov înregistrau 3,4% la Trend, respectiv 3,9% la Myara.
- Mihaylov și Mateeva obțineau 3,0% potrivit Trend și 3,3% potrivit Myara.
- Hristanov și Cherkezova erau creditați cu 1,7% de Trend și 1,6% de Myara.
- Opțiunea de a nu susține niciun candidat avea 3,6% în sondajul Trend și 4,8% în sondajul Myara.

Procesul electoral a fost pașnic și nu s-au înregistrat cumpărări ori manipulări ale voturilor, a declarat ministrul bulgar de interne Ivan Demerdzhiev pentru Televiziunea Națională Bulgară. El a descris aceste practici drept obișnuite. Secțiile au fost deschise de la 07:00 până la 20:00, ora locală.

## Sondajele preelectorale îi acordau Iotovei un sprijin mai mare

În cele patru cercetări publicate începând de miercuri, înaintea votului, Iotova avea între 41,1% și 47,3% din intenții, iar Gurov între 27,8% și 30,6%. Kostadinov era cotat cu 10,2%-12,8%. Aceste sondaje măsurau intențiile anterioare scrutinului, nu opțiunile declarate la ieșirea din secții.

Cercetarea Market Links, realizată între 13 și 19 octombrie, îi plasa pe primii doi la capătul superior al acestor intervale: 47,3% pentru președintă și 30,6% pentru fostul premier. Eșantionul cuprindea 1.006 cetățeni bulgari, cu o marjă de eroare de trei puncte procentuale.

Înainte de vot, Iotova era considerată favorită în relatarea care cita France-Presse (AFP). Analiștii se așteptau totuși la un al doilea tur, cu o prezență sub 40%. Potrivit observatorilor, Gurov avea cele mai mari șanse să o învingă în finală.

Sondajul Myara prezentat înaintea alegerilor de În prima linie indica 43,4% pentru Iotova și Valchev, 28,9% pentru Gurov și Kandev și 10,2% pentru Kostadinov și Volgin. Avansul preelectoral anunțat era de 14,5 puncte procentuale, diferit de distanța din numărătoarea parțială.

În aceeași cercetare, Mihaylov, de la formațiunea naționalistă Măreție, avea 3,1%, Vassilev, de la MECI, 2,9%, iar Hristanov, de la Unitate, 1,9%. Sociologii prognozau o prezență de 38%-39%, peste estimările de la închiderea urnelor.

Observatorii puneau participarea redusă pe seama neîncrederii în politicieni și a apatiei electorale. La alegerile pentru Parlamentul European, participarea în Bulgaria fusese de aproximativ 33%, printre cele mai mici din Uniunea Europeană (UE).

## Gurov propune o dezbatere fără candidații la vicepreședinție

După închiderea secțiilor, Gurov a lansat de la sediul electoral invitația la o confruntare publică înaintea votului decisiv, potrivit News.ro. Propunerea sa este ca discuția să îi reunească numai pe candidații la președinție, fără partenerii pentru vicepreședinție.

„Aș dori să o invit pe doamna Iotova să mi se alăture într-o dezbatere deschisă, onestă și civilizată în fața poporului bulgar. Să ne prezentăm pozițiile și viziunile cu privire la modul în care intenționăm să ne exercităm atribuțiile și cum vom acționa atunci când Bulgaria se va confrunta cu alegeri dificile”, a declarat Andrei Gurov, candidat la președinție și fost premier interimar, în conferința de presă de la sediul campaniei sale.

El și-a exprimat speranța că Iotova va accepta, astfel încât întâlnirea să le permită: „cetățenilor bulgari să ia o decizie în cunoștință de cauză”, a explicat candidatul. În opinia lui, acest drept îl au și persoanele absente de la primul tur, care trebuie să decidă dacă participă la finală și pe cine susțin.

Gurov a afirmat că echipa sa nu discutase cu liderii partidelor și că nu va negocia cu aceștia nici în săptămâna dinaintea turului decisiv. El spune că se bazează exclusiv pe alegătorii bulgari.

Tot el a susținut că viitorul șef al statului trebuie să împiedice concentrarea puterii, să explice deciziile luate, indiferent dacă sunt bune sau rele, și să contribuie la unirea cetățenilor.

## Iotova își concentrează mesajul pentru finală pe pace

„Mesajul nostru de pace trebuie să fie auzit, iar pe acest lucru ne vom concentra în săptămâna următoare”, a declarat Iliana Iotova, președinta Bulgariei, în prima reacție la rezultatele scrutinului.

Referindu-se la participarea cetățenilor la schimbarea politică, ea a adăugat: „Este o iluzie să credem că schimbarea poate fi adusă fără vot”.

Iotova a invocat războiul din Europa și propriul angajament pentru pace. Ea a apreciat că Bulgaria se află într-o poziție puternică și și-a exprimat așteptarea ca țara să prospere în următorii ani.

Președinta a respins arborarea steagurilor străine pe străzile și în piețele bulgare. A promis o campanie pozitivă și a spus că nu va accepta să fie condusă de coaliții formate conjunctural.

În evaluarea sa, participarea electorală a fost influențată și de absența GERB din competiție, formațiune clasată a doua în țară ca mărime.

## Atacurile din Marea Neagră au adus securitatea în campanie

Pe 24 octombrie, Află Știrile consemna patru nave atacate în săptămânile precedente. Două se scufundaseră, iar 21 de marinari erau dispăruți.

Bilanțul pentru întreaga lună, publicat în aceeași zi de Stiripesurse, era diferit: cel puțin șapte nave comerciale atacate, trei persoane decedate și minimum 28 de dispăruți. Incidentele au alimentat temerile că războiul s-ar putea extinde către alte state din regiune.

Guvernul bulgar a solicitat ajutorul partenerilor pentru întărirea securității maritime. Ambii candidați au condamnat atacurile cu drone din apropierea coastelor Bulgariei.

Premierul Rumen Radev a afirmat că incidentele avantajează Rusia. La 13 octombrie, el a convocat ambasadoarea rusă la Sofia, însă executivul nu a atribuit direct Moscovei atacurile.

În apropierea capitalei au fost incendiate și antene Starlink. Sistemul de internet prin satelit este folosit în apărarea Ucrainei.

România și Bulgaria anunțaseră în iunie un centru comun pentru securitatea Mării Negre, menit să coordoneze răspunsul la amenințările regionale. După noile incidente, ministrul Apărării, Radu Miruță, a cerut sporirea prezenței aliate în regiune.

Protecția transporturilor comerciale pe mare și cooperarea împotriva dronelor au fost discutate la 14 octombrie de Iotova cu președintele României, Nicușor Dan. Acesta avertizase că pericolele din Marea Neagră scumpesc asigurările navelor.

Temele economice au rămas și ele în campanie: energia mai scumpă, inflația și dificultatea multor familii, îndeosebi din mediul rural, de a-și plăti cheltuielile. Alegătorii au invocat corupția și instabilitatea politică, după alegeri repetate și destrămarea unor coaliții.

## Cei doi candidați au poziții diferite privind sprijinul pentru Ucraina

Dialogul cu Moscova și negocierile ruso-ucrainene sunt susținute de Iotova, care se opune însă continuării sprijinului militar pentru Kiev. Ea nu pune sub semnul întrebării calitatea Bulgariei de membră a Uniunii Europene (UE) și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Într-o dezbatere electorală desfășurată înaintea scrutinului și citată de Mediapool, ea a afirmat: „Rusia este pregătită pentru negocieri de pace”.

La un miting, referindu-se la statele europene care sprijină Ucraina, Iotova a declarat: „Nu avem nevoie de o Coaliție a bunăvoinței pentru Ucraina, ci de o Coaliție pentru pace în Ucraina”.

Într-o intervenție despre securitatea regională, președinta a spus: „Vrem ca Marea Neagră să devină o zonă militară închisă? Nu vom accepta categoric o astfel de decizie. Nu voi accepta această atitudine belicoasă”.

Campania Iotovei a început la Biserica de Aur din Veliki Preslav, odinioară capitală a Primului Imperiu Bulgar. Ea a făcut apel la patriotism și unitate națională, promițând să sprijine pacea, combaterea sărăciei și încheierea războiului.

După votul exprimat la Sofia, Iotova a vorbit despre stabilitate, securitate și pace. Printre problemele pe care intenționează să le abordeze a inclus inegalitățile, sărăcia și disputele regionale.

Economist de profesie, Gurov a condus guvernul interimar în primele luni din 2026. În acel mandat a semnat cu Ucraina un acord de cooperare în domeniul securității.

Opoziția reformistă prooccidentală îl susține pe Gurov. El apără legăturile euroatlantice și contestă politica externă a lui Radev. În campanie, a pledat pentru sancțiuni mai dure și pentru consultări în NATO în temeiul articolului 4.

La ultimul miting electoral, desfășurat miercuri la Plovdiv, Gurov a spus că dorește ca Bulgaria să fie: „un aliat de încredere în cadrul NATO, care își apără interesele printr-o pregătire solidă, o diplomație puternică și poziții clare”.

Gurov a votat la Blagoevgrad. Duminică, el a pledat pentru o Bulgarie europeană, liberă și mândră, orientată spre viitor, dar și pentru mai multă siguranță economică pentru familii. La ieșirea de la urne, a prezentat finala drept o alegere între două personalități și două direcții.

Politologul Parvan Simeonov a caracterizat una dintre orientări drept: „conservatoare, populară și orientată spre Est”, iar pe cealaltă a descris-o ca occidentală, elitistă și liberală.

Bulgaria este membră NATO din 2004 și a UE din 2007. Cele mai multe partide parlamentare sprijină orientarea occidentală, dar legăturile culturale și istorice cu Rusia continuă să împartă societatea.

Radev afirmă că Bulgaria își va păstra direcția europeană, în timp ce cere apropierea de Moscova și eliminarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Analiștii anticipează că Iotova îi va continua politica.

Din stocurile armatei bulgare, premierul Rumen Radev a oprit transferurile către Ucraina. Producătorii de armament din Bulgaria continuă însă livrările către Kiev. Iotova a inaugurat recent la Kazanlak o unitate a Arsenal, cel mai important producător de arme al țării.

## Iotova a ajuns la președinție după demisia lui Radev

Născută la Sofia pe 24 octombrie 1964, Iotova are aproape trei decenii de activitate politică, după o carieră în jurnalism.

Iotova a urmat Liceul Francez „Alphonse de Lamartine”, apoi a absolvit Filologia Bulgară la Universitatea „Sf. Kliment Ohridski” din Sofia. Și-a completat pregătirea în Franța, la Școala Națională de Administrație, precum și în Strasbourg, la Centrul pentru Studii Europene.

Între 1990 și 1997, Iotova a fost angajată la Televiziunea Națională Bulgară. Potrivit agenției bulgare de presă BTA, a fost, în această ordine, reporter, redactor și prezentatoare, înainte de a ajunge la conducerea Direcției de Știri și Actualități.

În 1997 a intrat în Partidul Socialist Bulgar (BSP) și a preluat centrul de presă, pe care l-a condus până în 2007. A deținut și funcții în conducerea formațiunii, iar în perioada 2005-2007 a fost deputată în Parlamentul Bulgariei.

Din 2007 a reprezentat Bulgaria în Parlamentul European timp de zece ani. Activitatea sa s-a concentrat mai ales asupra libertăților civile, securității și migrației.

A fost aleasă vicepreședintă alături de Radev în noiembrie 2016, iar perechea a câștigat un nou mandat în 2021.

Radev și-a anunțat demisia la 19 ianuarie 2026, pentru a participa la alegerile parlamentare. După constatarea de către Curtea Constituțională a încetării anticipate a mandatului său, Iotova a devenit președintă la 23 ianuarie.

Bulgaria Progresistă, formațiunea de centru-stânga a lui Radev, a câștigat detașat alegerile parlamentare din aprilie. Ulterior, fostul președinte a devenit premier.

Iotova participă la scrutin ca independentă, cu sprijinul partidului premierului și al socialiștilor. În campanie a beneficiat și de susținerea altor forțe de stânga și a naționaliștilor din VMRO. Gurov candidează tot ca independent, susținut de coaliția PP-DB.

## Rezultatul poate schimba raportul dintre președinție și guvern

Dacă va câștiga, Iotova va deveni prima femeie aleasă prin vot universal la conducerea Bulgariei, stat cu 6,4 milioane de locuitori. Victoria ar întări poziția premierului și ar situa președinția în aceeași tabără cu majoritatea guvernamentală.

Ar fi o schimbare față de practica politică a Bulgariei în perioada postcomunistă. Observatorii citați în relatarea preluată de PBS News avertizau că, dacă puterea s-ar concentra astfel, instituțiile și-ar putea exercita mai greu controlul reciproc.

O victorie a lui Gurov ar crea, în schimb, un centru instituțional prooccidental în raport cu guvernarea actuală.

Președintele Bulgariei are în principal un rol reprezentativ și nu conduce executivul. Deciziile politice importante necesită aprobarea Parlamentului, însă alegerea directă îi conferă autoritate politică.

Mandatul durează cinci ani, iar aceeași persoană poate exercita cel mult două mandate consecutive. Șeful statului conduce forțele armate, poate retrimite legi Parlamentului prin veto, semnează tratate internaționale și desemnează ambasadori. În cazul blocajelor politice, poate numi guverne interimare.

Turul care va stabili cine primește mandatul prezidențial este programat pentru duminică, 1 noiembrie 2026.

**Citește și:**

- [Nicușor Dan anunță un acord cu Iliana Iotova pentru apărarea navelor comerciale împotriva dronelor](https://news24.ro/nicusor-dan-anunta-un-acord-cu-iliana-iotova-pentru-apararea-navelor/)
- [Nicușor Dan a discutat cu Iliana Iotova despre atacurile din Marea Neagră și siguranța navigației comerciale](https://news24.ro/bulgaria-ia-in-calcul-sa-ceara-consultari-in-nato-din-cauza/)