In ce măsură calitatea aerului afectează sănătatea populaţiei

evomag.ro

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a declarat, luni, că va solicita Institutului de Sănătate Publică un raport „să vedem în ce măsură calitatea aerului din Bucureşti efectiv afectează starea de sănătate a populaţiei” şi a adăugat că „ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane”.

„Voi cere un raport Institutului de Sănătate Publică să vedem în ce măsură calitatea aerului din Bucureşti efectiv afectează starea de sănătate a populaţiei, pentru că în mod normal şi noi, ca minister, şi aceste administraţii publice locale ar trebui să fie interesate de acest impact al calităţii aerului asupra sănătăţii populaţiei. Prin aceste măsuri nu fac altceva decât de a preveni aceste cauze din ce în ce mai mari, cu boli pulmonare. De asemenea, aş vrea să vă spun că voi solicita celorlalte două municipalităţi – Braşov şi Iaşi – să-şi realizeze aceste rapoarte privind starea de sănătate a populaţiei şi evident voi avea discuţii cu ministrul Sănătăţii, Victor Costache, să sprijine realizarea acestora”, a spus Alexe.

Oficialul a menţionat, totodată, că va avea discuţii, în perioada următoare, cu alte municipalităţi care au obligaţia să prezinte rapoarte privind calitatea aerului.

„Aş vrea să vă spun că, analizând datele, voi avea discuţii şi voi începe procedurile cu celelalte zece municipalităţi din România – Cluj, Galaţi, Timişoara, Bacău, Brăila, Craiova, Măgurele – care au obligaţia să realizeze aceste proiecte privind calitatea aerului, pentru că este important pentru noi să avem o cât mai bună stare de sănătate a populaţiei în aceste aglomerări urbane, să prevenim şi, evident, să avem date pe care să le furnizăm opiniei publice. Ar fi trist ca România să înceapă iarăşi o corespondenţă cu Comisia Europeană pe proceduri de pre-infringement sau infringement pe calitatea aerului cu alte aşezări urbane din România”, a afirmat demnitarul.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a convocat pentru luni reprezentanţii celor trei municipii (Bucureşti, Braşov şi Iaşi) care au probleme cu calitatea aerului şi se află sub monitorizarea Comisiei Europene sau chiar în aşteptarea unui verdict de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Comisia Europeană (CE) a decis, în data de 17 mai 2018, să trimită Franţa, Germania, Ungaria Italia, România şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori, informează un comunicat de presă.

Ungaria, Italia şi România au fost trimise în faţa CJUE din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie (particulate matter – PM10). Valorile-limită stabilite în legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE) ar fi trebuit atinse în 2010 şi, respectiv, 2005.

Datele Comisiei Europene arată că, în aglomerarea Bucureşti, valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, iar în 2016 acestea au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile.

În acest context, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, susţinea, în data de 5 iunie 2018, că Bucureştiul şi locuitorii săi nu sunt pregătiţi pentru introducerea unei taxe de acces în zona centrală, dar, dacă se va apela la o astfel de variantă, aceasta va fi aplicată numai după o consultare foarte largă. Potrivit edilului, Capitala poate deveni un oraş curat şi prin multiplicarea şi aplicarea măsurilor ce implică, printre altele, construcţia de piste pentru biciclişti, încurajarea transportului public în comun sau o monitorizare mai atentă a calităţii aerului prin intermediul staţiilor dedicate existente la nivel naţional.

Consilierii municipali au aprobat, în şedinţa din 14 iunie 2018, Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul Bucureşti pentru perioada 2018 – 2022, stabilit de Comisia Tehnică pe baza unui studiu despre calitatea aerului din Capitală şi prin care au fost inventariate principalele surse de poluare. Măsurile incluse în acest document vizează traficul rutier, spaţiile verzi şi eficienţa energetică.

La distanţă de aproape jumătate de an de la acel moment, pe data de 1 noiembrie 2018, Ministerul Mediului şi Primăria Generală a Municipiului Bucureşti au anunţat că vor elabora răspunsul către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în cadrul procesului intentat României de Comisia Europeană pentru nerespectarea standardelor UE privind calitatea aerului.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană (UE), iar anual acest tip de poluare cauzează moartea prematură a circa 400.000 de persoane. Particulele în suspensie, dioxidul de azot şi ozonul de la nivelul solului constituie poluanţii atmosferici consideraţi răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.

Concentraţiile de particule fine (PM2,5), de dioxid de azot (NO2, emis de motoarele diesel) şi de ozon (O3) au scăzut uşor în aerul din Europa, potrivit cifrelor din 2015 pe care se bazează şi un studiu al Agenţiei Europene de Mediu (AEM).

Particulele în suspensie PM2,5, cu un diametru de 2,5 micrograme sau mai mici, sunt periculoase deoarece pot pătrunde foarte adânc în plămâni. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit un prag zilnic al calităţii aerului la 25 micrograme de PM2,5 în metrul cub de aer.

Sursa: Agerpres
Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.