Industria ambalajelor critică regulile confuze ale UE în materie de reciclare

Primiți gratuit actualizări privind durabilitatea

Vă vom trimite un myFT Daily Digest email rotunjind cele mai recente Sustenabilitate știri în fiecare dimineață.

Bună dimineața. Vești importante: Ucraina ar înghiți 186 de miliarde de euro din bugetul comun al UE dacă ar fi membră, potrivit unui studiu intern al UE consultat de Financial Times.

Primirea Ucrainei și a altor opt membri aspiranți în UE ar face ca „mulți” dintre actualii beneficiari neți ai bugetului comun să devină plătitori neți, ar pune capăt plăților de coeziune către țări precum Republica Cehă, Estonia și Lituania și ar reduce toate subvențiile agricole existente cu aproximativ 20%.

Acest lucru reiese dintr-un studiu al Consiliului UE, care nu a fost raportat anterior și care reprezintă prima cercetare instituțională privind costul extinderii care a fost dezvăluită. Constatările sale sunt dure: „Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult și să primească mai puțin de la bugetul UE”, concluzionează studiul.

În buletinul informativ de astăzi, corespondentul nostru de mediu explică cearta legată de noile norme privind ambalajele, iar corespondentul nostru de la Budapesta relatează despre ironia guvernului ungar care salută doi noi laureați ai Premiului Nobel, dar care, în același timp, ia măsuri drastice împotriva libertății academice.

Fantasticul plastic

Industria europeană a ambalajelor a avertizat că progresul lent în ceea ce privește normele privind deșeurile ar putea crea și mai multă confuzie pentru consumatori în ceea ce privește ceea ce trebuie să facă cu recipientele lor uzate, scrie Alice Hancock.

Context: În noiembrie anul trecut, Bruxelles a propus o lege de mare anvergură pentru standardizarea normelor privind deșeurile de ambalaje. Aceasta includea obiective drastice de reducere a materialelor utilizate și de reutilizare a ambalajelor. În prezent, normele își croiesc drum prin aparatul legislativ al UE.

Giganții din industrie, printre care se numără Unilever, Mars, Nestlé, PepsiCo și Dow Chemical, avertizează că compromisurile din cadrul negocierilor ar putea însemna că guvernele UE vor continua să ia propriile măsuri, provocând haos pe piața unică a UE.

Franța și Spania se numără printre țările care au interzis anumite ambalaje pentru fructe și legume, de exemplu. Acest lucru înseamnă că lanțurile paneuropene de supermarketuri trebuie să cheltuiască mii de euro pentru linii de producție separate pentru aceste țări.

Într-o scrisoare adresată lui Maroš Šefčovič, comisarul care urmează să conducă legislația UE în domeniul climei, companiile au afirmat că normele ar putea crea nu „o singură economie circulară”, așa cum spera Bruxelles-ul, ci „27 de mini-economii”.

Varietatea diferitelor etichete de ambalaj reprezintă, de asemenea, o problemă. De exemplu, eticheta franceză (un omuleț cu trei săgeți îndreptate) este obligatorie pentru a-i ajuta pe consumatori să știe unde să își recicleze cutiile și sticlele.

Însă Europen, organismul industriei de ambalare, estimează că proiectarea de ilustrații separate în fiecare țară costă între 1 000 și 2 000 de euro pe produs, iar stocurile existente cu eticheta greșită ajung să fie distruse.

Între timp, negocierile dintre factorii de decizie politică din UE sunt exact invers de ușoare. Votul asupra propunerii a fost deja amânat o dată în comisia competentă a Parlamentului European, iar statele membre nu au ajuns încă la un acord asupra poziției lor față de lege.

Graficul zilei: Oscilația locuințelor

Prețurile locuințelor din UE au scăzut anual pentru prima dată din 2014, în ciuda unei ușoare reveniri în ultimele trei luni. Majorarea ratelor ipotecare și creșterea costului vieții i-au descurajat pe mulți europeni să cumpere o locuință.

Acte Nobel

Sezonul premiilor Nobel din acest an are un campion puțin probabil: Ungaria.

Mediul academic din această țară central-europeană este de obicei asociat cu campania guvernului de a lua măsuri drastice împotriva descoperirilor științifice, dar anul acesta Budapesta a fost infectată de febra Nobel, scrie Marton Dunai.

Context: O listă relativ lungă de laureați ai premiului Nobel s-au născut în Ungaria. Însă, în ultimii ani, prim-ministrul Viktor Orbán a subjugat mediul academic, alungând din țară cea mai bine cotată Universitate Central Europeană și a ales persoane numite politic pentru a controla universitățile.

Luni, Katalin Karikó a primit premiul în medicină alături de americanul Drew Weissman, pentru activitatea lor în domeniul tehnologiei ARN-ului mesager, care a ajutat Pfizer și Moderna să dezvolte vaccinurile Covid-19, care au salvat milioane de vieți, cu potențialul de a fi folosite pentru tratarea cancerului.

Iar ieri, Ferenc Krausz, un director al Institutului Max Planck de Optică Cuantică din Germania, și echipa sa au primit distincții pentru că au creat un întreg domeniu nou bazat pe impulsuri luminoase ultra scurte, sporind cunoștințele despre particulele subatomice.

Mândria națională este la cote maxime în Ungaria, premierul Orbán părând să uite de scrupulele sale cu mediul academic.

„O unguroaică în fruntea lumii!” a declarat Orbán după anunțarea premiului lui Karikó. Ea este prima femeie maghiară care a câștigat vreodată acest premiu. „De la [Hungary] la vârful lumii!”, a spus el.

Criticii s-au grăbit să sublinieze ironia entuziasmului lui Orbán.

Scriitorul Krisztián Nyáry a subliniat că doar patru dintre cele 18 persoane din Ungaria care au primit Nobeluri erau cetățeni ai țării atunci când au primit premiul. Și a adăugat: „Numărul celor care au fost onorați tot timpul și care nu au fost niciodată alungați din Ungaria este zero”.

Atât Karikó, cât și Krausz au părăsit Ungaria în anii 1980 și au lucrat în SUA și, respectiv, în Germania.

Ce să urmăriți astăzi

1. Președintele ceh Petr Pavel se adresează Parlamentului European.

2. Vicepremierul ucrainean Olha Stefanishyna vizitează sediul NATO.

Acum citiți următoarele