# Kosovo vrea în UE Europa este destinul nostru spune Vjosa Osmani > Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat recent într-un interviu pentru Euronews că integrarea țării sale în Uniunea Europeană este un obiectiv strategic esențial pentru Pristina. Osmani a subli... Publicat: 17 decembrie 2025, 13:05 · Actualizat: 19 august 2026, 21:53 · Autor: Corina Popescu · Categorie: [Actual](https://news24.ro/actual/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/kosovo-vrea-in-ue-europa-este-destinul-nostru-spune-vjosa-osmani/ · Publicație: News24 ![](https://news24.ro/wp-content/uploads/2025/12/Kosovo-vrea-in-UE.-Europa-este-destinul-nostru-spune-Vjosa-Osmani-1024x683.webp) Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat recent într-un interviu pentru Euronews că integrarea țării sale în Uniunea Europeană este un obiectiv strategic esențial pentru Pristina. Osmani a subliniat angajamentul Kosovo față de valorile europene și a avertizat că, dacă Uniunea Europeană nu își menține influența în Balcanii de Vest, alte puteri, cum ar fi Rusia și China, ar putea profita de această situație. ### Aderarea Kosovo la Uniunea Europeană În cadrul interviului, Osmani a descris dorința de integrare europeană ca fiind un destin inevitabil pentru Kosovo. Ea a afirmat că, din perspectiva identității naționale, Kosovo a contribuit la valorile europene de-a lungul istoriei. De asemenea, președinta a criticat modul în care procesul de aderare tratează această țară, menționând că, dacă s-ar aplica criterii bazate pe merite, Kosovo ar trebui să fie deja în fruntea listei. Kosovo a solicitat oficial statutul de membru al Uniunii Europene în decembrie 2022, dar se află în prezent în calitate de candidat potențial. Această cale este complicată din cauza faptului că cinci state membre ale Uniunii Europene, și anume Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania, nu recunosc independența Kosovo, proclamată în 2008. De asemenea, Bruxellesul condiționează aderarea Kosovo de un acord politic cu Serbia, care continuă să refuze recunoașterea independenței fostei sale provincii. Dialogul dintre Belgrad și Pristina, mediat de Uniunea Europeană, este în derulare de peste un deceniu, dar fără rezultate semnificative. ### Alinierea cu politica externă a Uniunii Europene Osmani a subliniat că Kosovo este complet aliniat cu politica externă și de securitate a Uniunii Europene. Această aliniere include sprijinul pentru sancțiunile impuse Rusiei și altor adversari ai Occidentului. Potrivit președintei, Kosovo se numără printre cele mai performante țări din Balcanii de Vest în ceea ce privește reformele economice și administrative. Deși mai sunt provocări de depășit, Osmani consideră că, fără complicațiile politice externe, Kosovo ar fi putut avansa și mai mult. ### Expansiunea influenței Rusiei și Chinei Vjosa Osmani a avertizat că Rusia și China își extind influența în Balcanii de Vest. Moscova își păstrează interesele strategice în regiune, în timp ce Beijingul a investit substanțial în proiecte de infrastructură. Președinta Kosovo a subliniat că, dacă Uniunea Europeană nu își va menține influența, alte puteri vor acționa în interesul lor, nu din motive caritabile. În același context, Kosovo susține candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană, menționând că acest pas este crucial pentru securitate. Totuși, kosovarii subliniază că Ucraina trebuie să finalizeze reformele necesare pentru a se alinia standardelor europene. ### Evaluarea Comisiei Europene Comisia Europeană a recunoscut angajamentul Kosovo față de aderarea la Uniunea Europeană, dar a subliniat că blocajele politice și alegerile recente au întârziat progresul reformelor. Normalizarea relațiilor cu Serbia este esențială pentru perspectiva europeană a Kosovo. Dialogul facilitat de Uniunea Europeană între Belgrad și Pristina nu a adus rezultatele așteptate. În ianuarie 2025, Peter Sørensen a fost numit noul reprezentant special al Uniunii Europene pentru dialogul Belgrad-Pristina, având ca mandat exclusiv acest dialog bilateral. ### Situația politică internă din Kosovo Kosovo se confruntă cu o criză politică, având în vedere că partidele politice nu au reușit să formeze un guvern stabil după alegerile din februarie 2025. Astfel, țara va organiza alegeri parlamentare anticipate pe 28 decembrie. Partidul Vetëvendosje, condus de premierul Albin Kurti, a câștigat alegerile din februarie, dar a pierdut locuri în fața opoziției, fără a obține majoritatea. Kurti a fost criticat de Bruxelles și Washington pentru modul în care a gestionat relațiile cu minoritatea sârbească din nordul Kosovo. Uniunea Europeană a impus măsuri restrictive Kosovo din 2023, care includ reduceri ale finanțării și suspendarea vizitelor bilaterale. De asemenea, în septembrie, Statele Unite au anunțat suspendarea dialogului strategic cu Guvernul lui Kurti. ### Relațiile Kosovo-Serbia Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, recunoscută de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene și de Statele Unite. Totuși, Belgrad contestă această independență, susținut de Rusia și China. Acordurile de la Bruxelles și Ohrid, care fac parte din dialogul facilitat de Uniunea Europeană, rămân în mare parte neimplementate. Kosovo nu a reușit încă să înființeze Asociația Comunităților Sârbe, un organism menit să ofere un grad de autoguvernare minorităților cu majoritate sârbească. Conform unui sondaj Eurobarometru recent, 64% dintre cetățenii kosovari au o opinie favorabilă despre Uniunea Europeană, iar încrederea în blocul comunitar se ridică la 78%. Acest sprijin popular subliniază contrastul dintre dorința cetățenilor de integrare europeană și blocajele politice actuale. Alegerile din 28 decembrie vor fi decisive pentru depășirea crizei politice interne și relansarea procesului de reforme necesar pentru integrarea în Uniunea Europeană.