# Kremlinul anunță negocieri de pace pentru Ucraina la Abu Dhabi, în prima jumătate a lui noiembrie

> Discuțiile de la Abu Dhabi vor viza securitatea Rusiei și Ucrainei după pace. Peskov nu exclude participarea ulterioară a Europei.

Publicat: 23 octombrie 2026, 14:10 · Actualizat: 23 octombrie 2026, 14:10 · Autor: Cristian Matei · Categorie: [Externe](https://news24.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/kremlinul-anunta-negocieri-de-pace-pentru-ucraina-la-abu-dhabi-in-prima/ · Publicație: News24

![Sediul negocierilor de pace din Dhabi](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/negocieri-de-pace-ucraina-1024x683.jpg)

**Kremlinul a anunțat vineri, 23 octombrie 2026, o nouă reuniune de pace între Rusia, Ucraina și Statele Unite, programată la [Abu Dhabi](https://news24.ro/atac-cu-rachete-in-abu-dhabi-soldat-cu-2-morti-avertisment-de-calatorie-pentru-eau/), capitala Emiratelor Arabe Unite, în prima jumătate a lunii noiembrie. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a prezentat calendarul într-o conferință de presă, potrivit relatării Anadolu Agency (AA).**

Potrivit Anadolu Agency, nici autoritățile Statelor Unite, nici cele ale Ucrainei nu comentaseră imediat declarațiile lui Peskov.

Anunțul vine după declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, despre atacurile asupra navelor din Marea Neagră și sprijinul aliat pentru apărarea românească. În interviurile acordate înaintea anunțului de vineri, șeful statului a susținut eforturile diplomatice americane, dar a cerut menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Potrivit lui Peskov, discuțiile vor aborda securitatea Rusiei și a Ucrainei după încheierea păcii. El consideră că un acord cuprinzător nu poate fi obținut fără rezolvarea acestei teme.

## Participarea Europei rămâne posibilă, dar prima etapă va fi trilaterală

Întrebat dacă statele europene ar putea participa, Peskov nu a exclus această posibilitate în principiu. A precizat însă că reuniunea anunțată va începe cu cele trei părți. În evaluarea sa, discutarea organizării securității europene va necesita ulterior și alți participanți.

El a precizat că disponibilitatea privea în special construirea unui sistem de securitate pentru Rusia și Ucraina după război.

Witkoff a scris pe platforma X că discuțiile la care a participat împreună cu Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, inclusiv cele de la Oslo, au fost constructive. Întâlnirea din capitala Norvegiei avusese loc marți, 20 octombrie. Emisarul american a precizat că demersul va continua prin negocieri trilaterale la nivel tehnic.

Miercuri, 21 octombrie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susținuse organizarea cât mai rapidă a negocierilor propuse de Statele Unite. El a indicat drept obiective oprirea războiului, apropierea păcii și pregătirea unei întâlniri între lideri.

În 2026 au avut deja loc trei runde de negocieri ruso-ucrainene mediate de americani:

- 23-24 ianuarie, la Abu Dhabi;
- 4-5 februarie, tot la Abu Dhabi;
- 17-18 februarie, la Geneva.

## Nicușor Dan leagă atacurile maritime de încercarea Rusiei de a implica alte state

În interviul pentru Bloomberg, președintele României a acuzat Rusia că urmărește să atragă alte țări europene în conflict prin provocări militare. El a făcut distincția între atacarea unei nave pe mare și intrarea accidentală a unei drone care se abate de la o țintă din porturile ucrainene de la Dunăre.

„Dar acum, în Marea Neagră, nu este un incident. Pentru ca o dronă să lovească o navă, nava trebuie să fie țintită, pentru că spațiul este foarte mare”, a declarat Nicușor Dan, președintele României, în interviul pentru Bloomberg.

Referitor la frontiera dunăreană, Dan a situat începutul pătrunderilor de drone cu aproximativ un an și jumătate înaintea interviului. A explicat că atacurile rusești vizau porturile Ucrainei, iar unele aparate puteau ajunge în România după devierea de la obiectiv.

În cele două săptămâni dinainte de 23 octombrie 2026, atacurile au vizat cel puțin șapte nave comerciale lângă apele teritoriale românești și bulgare. Mediafax a relatat că aproximativ 30 de marinari au fost declarați morți ori dispăruți.

În declarațiile pentru Bloomberg relatate de B1TV.ro la 16 octombrie 2026, Dan formulase o rezervă privind identificarea dronelor maritime: originea lor rusească nu putea fi stabilită tehnic la acel moment. Pentru numeroase drone aeriene recuperate în România, lângă granița dunăreană cu Ucraina, el indica însă fragmente care conțineau componente fabricate în Rusia.

Dan arătase atunci că atacurile vizau traseul pe care Ucraina își trimite cerealele și alte mărfuri spre Bosfor și către alte destinații din lume. În opinia sa, pericolul se întindea din zona Dunării spre larg.

Incidentele au grăbit dezvoltarea supravegherii maritime românești și a mijloacelor de combatere a minelor și dronelor. NATO a anunțat consolidarea apărării în regiune, inclusiv cu resurse suplimentare pentru patrulare și supraveghere.

## România a obținut sprijin pentru echipamente defensive temporare

Prin SAFE, programul european de investiții în apărare, autoritățile de la București au plasat comenzi pentru echipamente și alte capacități militare. Cum acestea nu pot fi livrate imediat, a explicat Nicușor Dan, România le-a solicitat aliaților dotări pentru intervalul de așteptare.

Aliații mai oferiseră echipamente României pentru a-i întări apărarea în perioada incidentelor cu drone de la granița de pe Dunăre. Era același tip de soluție.

Noua solicitare a fost discutată la reuniunea NATO din săptămâna care a precedat interviul pentru Bloomberg. Președintele a anunțat că și această cerere a primit sprijin aliat.

României îi sunt alocate prin SAFE 16,68 miliarde de euro pentru investiții militare, inclusiv cumpărarea de echipamente și dezvoltarea capacităților de apărare.

## Autoritățile au raportat 54 de pătrunderi neautorizate de la începutul războiului

Jurnaliștii Bloomberg au invocat în întrebările despre reacția alianței următorul bilanț furnizat de autoritățile române, pentru întreaga perioadă scursă de la începutul războiului din Ucraina:

- 164 de atacuri în apropierea graniței României;
- 112 situații în care au decolat avioane de luptă;
- 54 de pătrunderi neautorizate;
- șase drone doborâte;
- 81 de incidente cu drone sau fragmente găsite după cădere.

Pe baza acestor date, președintele a fost întrebat despre Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea colectivă în cazul atacării militare a unui membru. Răspunsul său a vizat evitarea escaladării pe care o atribuie strategiei Rusiei.

„Nu vrem să escaladăm, vrem să rămânem calmi și să doborâm dronele care ajung pe teritoriul nostru sau în apele noastre teritoriale”, a explicat Dan.

Consultările cu aliații continuă, iar frecvența lor poate fi mărită când situația o impune, a precizat șeful statului. Despre pregătirea apărării pentru perioada următoare, el a adăugat: „Am devenit mai bine echipați pentru a răspunde acestei provocări și trebuie să rămânem calmi și să ne pregătim mai bine pentru lunile și anii următori”.

În interviul acordat miercuri, 21 octombrie 2026, televiziunii americane Newsmax, jurnaliștii au invocat un alt bilanț, defalcat pe ani: 35 de intrări neautorizate ale dronelor de la începutul lui 2026, comparativ cu nouă în 2025. Spre deosebire de aceste cifre anuale, cele discutate la Bloomberg privesc întreaga perioadă de la debutul războiului.

Dan a spus la Newsmax că, la început, România nu avea suficiente mijloace antidrone. Sprijinul primit de la aliați i-a sporit, potrivit președintelui, capacitatea de reacție. El a vorbit despre interceptări lângă frontiera dunăreană și despre un răspuns întărit la incidentele din spațiul de deasupra Mării Negre.

## Dan susține avertismentul lui Merz despre amenințarea rusă

Cancelarul german Friedrich Merz consideră că Europa subestimează amenințarea reprezentată de Rusia. Întrebat de Bloomberg despre această apreciere, președintele român a răspuns: „Sunt pe deplin de acord cu cancelarul Merz. De obicei suntem de acord în cadrul Consiliului European”.

Despre acțiunile Moscovei dincolo de confruntarea militară convențională, Dan a declarat: „Avem războiul din Ucraina, agresiunea rusă și efectele colaterale, precum dronele care cad pe teritoriul nostru. Dar, pe de altă parte, vedem întregul război hibrid pe care rușii îl desfășoară împotriva tuturor țărilor europene, prin atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare. Și, bineînțeles, acest lucru afectează societățile noastre”.

În privința pregătirii europene pentru asemenea acțiuni, el a recunoscut: „Ca să fiu sincer, nu am fost pregătiți pentru un asemenea război hibrid”.

În declarațiile din 16 octombrie, șeful statului indicase evenimentele din Estonia, regiunea baltică și Polonia ca exemple ale presiunilor pe care le atribuie Moscovei. El aprecia că Rusia încearcă să întrețină tensiunile din societățile europene și susținea continuarea ajutorului pentru Ucraina.

## România intenționează să crească ponderea cheltuielilor pentru apărare

La Newsmax, pe 21 octombrie, Nicușor Dan a pledat pentru o contribuție mai mare a statelor europene la apărarea colectivă. Președintele i-a dat dreptate lui Donald Trump pe acest subiect, admițând că aportul Europei fusese până atunci insuficient.

România cheltuiește acum pentru apărare circa 2,5% din produsul intern brut, a precizat președintele, care a anunțat intenția de a crește această pondere.

Dan a evidențiat ajutorul pe care Statele Unite îl acordă în continuare Ucrainei. În ce privește România, el a prezentat un angajament de sprijin atât pe timpul războiului, cât și pentru reconstrucția de după conflict. În opinia sa, siguranța Ucrainei ține și de cea a Europei.

Șeful statului anunțase pe 16 octombrie că a discutat cu Volodimir Zelenski despre problemele aduse de sezonul rece, aprovizionarea cu energie și finanțarea. Cei doi președinți abordează regulat aceleași subiecte în consultările lor.

## Președintele român cere păstrarea sancțiunilor împotriva Rusiei

La matinalul Newsmax din 21 octombrie, Dan a salutat eforturile lui Donald Trump de a pune capăt războiului prin diplomație. Președintele român a arătat de ce contează implicarea Statelor Unite: efectele economice ale conflictului se simt atât în regiune, cât și în restul lumii.

Dan s-a arătat însă sceptic că Vladimir Putin ar fi gata pentru negocieri de pace. Președintele român a invocat problemele economiei ruse și a cerut ca sancțiunile economice să rămână în vigoare.

Aceste declarații au urmat unei întâlniri între [Steve Witkoff](https://news24.ro/steve-witkoff-a-ajuns-in-rusia-pentru-o-intalnire-cu-putin-privind/) și Vladimir Putin, precedată de discuții cu Volodimir Zelenski la începutul aceleiași săptămâni.

În declarații anterioare pentru Bloomberg, Dan descrisese parteneriatul strategic româno-american ca foarte bun, durabil și avantajos pentru ambele țări. Ca exemplu al cooperării militare, el a invocat baza de la Mihail Kogălniceanu, pe care a prezentat-o drept cea mai mare de la Marea Neagră.

Potrivit președintelui, baza permite Statelor Unite să își proiecteze forța spre estul Mediteranei și Orientul Mijlociu. Dan a amintit și sprijinul oferit de România americanilor la începutul conflictului din Orientul Mijlociu.