# Macron acuză extrema stângă pentru violențele din Franța și cere despăgubiri de la autorii jafurilor

> Bilanțul anunțat duminică seara indică 2.397 de persoane reținute și 997 de polițiști și jandarmi răniți după protestele din Franța.

Publicat: 18 octombrie 2026, 23:46 · Actualizat: 18 octombrie 2026, 23:47 · Autor: Corina Popescu · Categorie: [Externe](https://news24.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/macron-acuza-extrema-stanga-pentru-violentele-din-franta-si-cere/ · Publicație: News24

![Magazin din Paris cu obloanele trase](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/proteste-franta-11-1024x683.jpg)

**Președintele Franței, [Emmanuel Macron](https://news24.ro/emmanuel-macron-anunta-masuri-judiciare-pentru-distrugerile-si-jafurile/), a cerut duminică seara, 18 octombrie 2026, tragerea la răspundere a celor care au distrus bunuri și au jefuit în timpul protestelor de sâmbătă. În discursul televizat, el a atribuit violențele unor grupări de extremă stângă și unor persoane pe care le-a numit infractori, anunțând protecție pentru magazine și clădiri publice.**

Potrivit [Ukrinform](https://www.ukrinform.net/rubric-polytics/4175726-france-unrest-macron-blames-farleft-groups-for-violence.html), președintele a formulat acuzațiile astfel: „În orașele franceze au avut loc violențe dezlănțuite, comise de instigatori din grupări de extremă stângă, cărora li s-au alăturat numeroși infractori. Magazinele au fost jefuite, iar clădiri publice, firme și primării au fost atacate. Privind aceste scene, ne-am întrebat cu toții: cum pot francezii să facă asta Franței?”.

Referindu-se la răspunderea pentru pagube, Macron a adăugat: „Cei care au distrus bunuri trebuie să plătească. Cei care au jefuit trebuie să despăgubească pentru pagube… Cei care au încercat să răstoarne Republica trebuie să răspundă pentru asta”.

Protestele naționale din 17 octombrie au vizat scumpirea traiului și condițiile din școli. Ele au urmat unor săptămâni de manifestații studențești, unele însoțite de violențe. Nemulțumirile privind costul vieții s-au suprapus astfel peste protestele studenților.

## Bilanțul de seară indică 2.397 de persoane reținute

Ministerul francez de Interne a anunțat în seara de 18 octombrie că 2.397 de persoane au fost reținute în legătură cu evenimentele de sâmbătă. Instituția a raportat și 997 de polițiști și jandarmi răniți, dintre care șapte grav.

Anterior, [France 24](https://www.france24.com/) relatase un bilanț diferit, de aproximativ 1.800 de persoane arestate, și circa 500 de răniți, această ultimă cifră incluzând polițiști, pompieri și paramedici. Numerele provin din momente diferite ale zilei, iar categoriile de personal rănit nu sunt aceleași.

Estimările participării diferă și ele: Ministerul de Interne a indicat 550.000 de manifestanți la nivel național, în timp ce sindicatul CGT a anunțat 800.000.

În regiunea capitalei, poliția a raportat 855 de persoane arestate, iar parchetul a precizat că 557 se aflau în continuare în custodie, potrivit [NBC News](https://www.nbcnews.com/). Cele două valori descriu totalul arestărilor, respectiv persoanele care mai erau ținute de poliție la momentul comunicării.

Un participant a murit în timpul marșului principal din Paris. Poliția a indicat un infarct, iar autoritățile au precizat că decesul nu era legat de violențele de la manifestație. Parchetul din Paris a deschis o anchetă.

Alte investigații privesc rănirea unor minori. La Saint-Étienne, un băiat de 17 ani și-a pierdut mâna dreaptă din cauza unei grenade folosite pentru controlul mulțimii. La Mulhouse, parchetul anchetează cazul unei fete de 17 ani care și-a pierdut un ochi în timpul protestelor.

## Comercianții raportează pagube de sute de milioane de euro

Federația Comerțului estimează că aproximativ 1.500 de firme au fost afectate și că pierderile ajung la sute de milioane de euro. Sute de magazine au fost jefuite în Paris și în alte orașe, între care Marsilia, Bordeaux, Nisa și Strasbourg. Macron a promis sprijin guvernamental pentru comercianții ale căror afaceri au suferit pagube.

Președintele a enumerat atacurile asupra unor clădiri publice, despre care a spus că nu au nicio justificare:

- La Limoges, primăria a fost incendiată. Clădirea din secolul al XIX-lea și-a pierdut acoperișul, iar focul a fost adus sub control abia duminică dimineața.
- La Lyon, a ars un birou de turism din centrul orașului.
- La Marsilia, persoane care participau la proteste au pătruns pentru scurt timp în holul primăriei. Un alt grup a avariat o secție de poliție.
- La Bordeaux, a fost atacată reședința prefectului.

Maurice Barate, prefectul regiunii Haute-Vienne, a afirmat că în primăria din Limoges se aflau aleși locali, angajați, personal de securitate și membri ai publicului când un grup a intrat în clădire. Despre declanșarea incendiului, el a declarat: „În ciuda prezenței atâtor oameni, au incendiat deliberat clădirea. Este un act extrem de grav și de nedescris”.

Primarul orașului Lyon, Gregory Doucet, a condamnat haosul care a durat mai multe ore. La Paris, primarul Emmanuel Grégoire a descris într-o scrisoare deschisă amploarea pagubelor drept considerabilă și fără precedent, susținând atât libertatea de a manifesta, cât și dreptul comercianților de a lucra în siguranță.

În jurul Place de la République din Paris, duminică au rămas vitrine sparte, bucăți de sticlă și pietre desprinse din pavaj. Baza monumentului central, care susține statuia Marianne, era parțial desfăcută. Locuitoarea Anita Gras a povestit că văzuse tineri jefuind un magazin de încălțăminte sport și că se temuse să nu fie vizată de obiectele aruncate.

Margaux Eude, o susținătoare a protestelor, a explicat că nu se așteptase la această escaladare și că distrugerile discreditează mișcarea. Jean Foissy a spus că intenționase să participe, dar s-a întors acasă după ce a întâlnit cordoane de poliție și incendii.

Sute de persoane s-au adunat din nou duminică în Place de la République. Polițiștii au folosit gaze lacrimogene în timpul unor tensiuni sporadice, iar grupuri mici au încercat să incendieze biciclete și tomberoane.

## Prefecții și primarii vor putea interzice anumite adunări

Macron a promis că investigația se va desfășura: „cu toată rigoarea necesară, cât mai repede posibil”, potrivit angajamentului făcut în discurs.

El a cerut guvernului, în special ministrului de interne Laurent Nuñez, să revizuiască modul în care sunt strânse informațiile și identificate din timp amenințările, pentru a preveni repetarea unor asemenea incidente.

Prefecții vor stabili împreună cu primarii măsurile pentru protejarea orașelor, a sediilor publice și a magazinelor. Printre opțiunile anunțate se află interzicerea anumitor adunări.

Nuñez anunțase investigații pentru identificarea autorilor violențelor. Într-un mesaj pe X, ministrul a subliniat distincția dintre manifestație și dezordine: „Dreptul de a protesta este un drept fundamental. A semăna deliberat și colectiv dezordine prin violență nu este”.

La rândul său, Macron a cerut separarea protestatarilor care își exprimă revendicările de persoanele responsabile pentru distrugeri: „Nu trebuie să-i confundăm niciodată cu cei care au distrus, au spart și au jefuit”, a spus el.

## Mélenchon respinge jafurile și acuză autoritățile că au amplificat tensiunile

Liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon, care a participat sâmbătă la marșul din Paris, l-a acuzat pe premierul Sébastien Lecornu că a amplificat tensiunile. El a susținut că strategia autorităților a unit tinerii și sindicatele.

Despre conduita susținătorilor săi, Mélenchon a declarat: „Cei care ne împărtășesc lupta nu au ce căuta în jafuri sau distrugeri”.

Lidera extremei drepte și aspirantă la președinție, Marine Le Pen, a criticat guvernul, pe care l-a descris ca epuizat, dezorientat și incapabil să facă altceva decât să își comenteze neputința. Ea a atribuit, de asemenea, violențele unor grupări de extremă stângă.

Viceprimara socialistă a Parisului, Lamia El Aaraje, a acuzat partidul condus de Le Pen că folosește protestele în sprijinul ambițiilor sale prezidențiale. Reacțiile politice vin înaintea alegerilor pentru succesorul lui Macron, programate peste șase luni.

Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a sugerat pe X o legătură între tulburări și imigrație. Președintele american Donald Trump a avansat o afirmație similară pe Truth Social și a cerut închiderea frontierelor. Autoritățile și poliția franceză nu au stabilit o asemenea legătură, atribuind unele violențe grupărilor radicale de extremă stângă și unor persoane venite să jefuiască.

## Guvernul pregătește discuții despre revendicări și sprijin pentru magazine

Macron a recunoscut drept legitime îngrijorările privind creșterea costului vieții și scumpirea carburanților. El a legat aceste probleme de consecințele conflictului din Golf, la care a spus că Franța nu a participat.

Președintele a recunoscut și preocupările tinerilor privind viitorul, condițiile de viață și educația. Despre răspunsul autorităților, el a afirmat: „Vom rămâne neclintiți. Disponibilitatea de a asculta și de a dialoga nu înseamnă nici slăbiciune, nici impunitate”.

Premierul Sébastien Lecornu urmează să conducă luni, 19 octombrie, o reuniune de criză a miniștrilor. Pe agendă se află asigurările și ajutorul pentru magazinele afectate, precum și urmărirea în justiție a autorilor violențelor. Primarii din Paris, Marsilia și Lyon au cerut o întâlnire cu premierul.

În zilele următoare, Lecornu va discuta cu sindicate, organizații studențești, reprezentanți ai comunităților și parlamentari pentru a pregăti răspunsuri la revendicările sociale. Tot de luni, Macron a anunțat continuarea demersurilor internaționale pentru aprovizionarea Franței cu carburanți și gaze.

**Citește și:**

- [Fotografie falsa cu Emmanuel Macron in genunchi in fata regelui Thailandei. Guvernul dezminte](https://news24.ro/fotografie-falsa-cu-emmanuel-macron-in-genunchi-in-fata-regelui-thailandei-guvernul-dezminte/)
- [Emmanuel Macron conduce topul increderii in Romania cu 32,9%. Rezultatele sondajului INSCOP](https://news24.ro/emmanuel-macron-conduce-topul-increderii-in-romania-cu-329-rezultatele-sondajului-inscop/)
- [Emmanuel Macron confirmă că iese din politică în 2027 după 10 ani la Elysee](https://news24.ro/emmanuel-macron-confirma-ca-iese-din-politica-in-2027-dupa-10-ani-la-elysee/)