Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Târg de Sfântul Nicolae

6 – 8 decembrie 2019, între orele 10 şi 18

Sfântul Nicolae face parte dintre sfinţii cu mare ţinere. Iarna începe, după unii, în această zi. Când îşi scutură barba sfântul, începe să ningă.

Mai important decât toate este faptul că Sfântul Nicolae reprezintă o geană de nădejde. Poate că nu se sfârşeşte lumea, poate că vine primăvara iar Sfântul Nicolae ajută fetele sărace. Obiceiul de a dărui copiilor dulciuri şi o nuieluşă este o inovaţie a oraşului, o prefigurare a lui Moş Crăciun cel atoatedăruitor.

Ghidul sărbătorilor româneşti, de Irina Nicolau

Peste 100 de meşteri mari, cei mai pricepuţi olari, lingurari, cojocari, cofetari, ţesătoare, cusătorese, împletitoare, pielari, rudari, iconari, cioplitori… vin din toate zonele ţării la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, cu lucruri frumoase, numai bune de târguit, pe care le-au meşterit peste an. Sunteţi aşteptaţi la Târgul de Sfântul Nicolae, de vineri, 6, până duminică, 8 ale lunii lui Undrea, de la orele 10 de dimineaţă, până la 6 seara.

Puteţi admira şi cumpăra: jucării, nuieluşe, măşti, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarţe, străchini, oale de sarmale, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, chimire, curele, genţi, alambicuri, blidare, copăiţe, sărăriţe, piperniţe, găvane, lingurare, linguri, fluiere, ocarine, împletituri din pănuşi, oale, scăunaşe, ştergare, lăzi de zestre, catrinţe, cămăşi, fote, clopoţei, zurgălăi, dar şi turtă dulce, cozonaci, mere, miere, plăcinte, ciocolată de casă, halviţă, plante medicinale, ţuică, fructe şi legume.

Preţul biletului de intrare la târg: adulţi – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi şi studenţi, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau uşor – 2 lei

Organizatorul târgului: Secţia Educaţie muzeală / coordonatori: Oana Constantin şi Simona Hobincu

***

Sfântul Ierarh Nicolae, Sân Nicoară şi Moş Nicolae Mă mir din nou. Ce au în comun sfântul numit în cărţi „lăcaş curat al faptelor bune” cu paznicul graniţei apusene de pe cer şi moşul care pune în ghetele copiilor o nuia şi dulciuri? Ultimii doi sunt variante populare ale sfântului recunoscut de toţi creştinii. Sân Nicoară este o creaţie a satului, şi Moş Nicolae una a mediului urban. Diferenţele dintre cele două variante sunt enorme. Sân Nicoară este patronul soldaţilor, al marinarilor, al fetelor sărace, despre el există legende, oamenii îi adresează rugăciuni. Moş Nicolae doroforul anticipează cadourile care urmează să vină de Crăciun. Imageria lui este săracă şi neoriginală. Se ştie puţin despre el. A apărut atunci când oraşul a schimbat statutul copilului, transformându-l în personaj privilegiat. Moş Nicolae există dacă vine şi, dacă vine, trebuie să aducă neapărat cadouri. Aşa ceva nu poate fi imaginat în sat. Acolo nu se fac cadouri, se dau daruri. Iar darul se întoarce, reciprocitatea este obligatorie. O formulă de primire a darului din Bihor spune explicit: „Mulţumesc până oi întoarce”. În sat, nici Moş Ajun, nici Moş Crăciun nu fac daruri. Copiii sunt răsplătiţi, deci plătiţi, pentru serviciul ritual pe care îl fac gospodarilor colindându-i. Răsplata se face în mâncare: mere, nuci, alune, colaci. Banii au intrat târziu.

Parteneri media ai MNŢR: Radio România, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio România Bucureşti Fm, RFI România, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativaurbana.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.