# Radu Oprea anunță analiza legislației Apărării după presupusul atac asupra navei Khoryv

> Nouă marinari de pe Khoryv au fost salvați, unul a murit și trei sunt căutați. Radu Oprea a vorbit despre intervenție și legislația Apărării.

Publicat: 23 octombrie 2026, 11:34 · Actualizat: 23 octombrie 2026, 12:38 · Autor: Florin Lazar · Categorie: [Actual](https://news24.ro/actual/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/nava-khoryv-risca-sa-se-scufunde-langa-constanta-unde-se-desfasoara/ · Publicație: News24

![Dorin Toma cere o operațiune NATO în Marea Neagră, unde Khoryv riscă să se scufunde](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/operatiune-nato-in-marea-neagra-1024x538.jpg)

**Președintele Nicușor Dan a calificat incidentul navei comerciale Khoryv drept: „un eveniment din procesul de escaladare pe care Rusia îl desfășoară”, în reacția sa de vineri, 23 octombrie 2026. Ministrul Apărării, [Radu Oprea](https://news24.ro/stefan-radu-oprea-o-acuza-pe-oana-gheorghiu-ca-a-pierdut-10-milioane/), a abordat intervenția Gărzii de Coastă și pregătirea unor schimbări legislative.**

În largul municipiului Constanța, județul Constanța, salvatorii au recuperat nouă marinari în viață și o persoană decedată. Potrivit Agerpres, Autoritatea Navală Română (ANR) a anunțat continuarea căutărilor pentru ceilalți trei membri ai echipajului. Khoryv ar fi fost atacată cu drone și ar fi în pericol de scufundare.

Într-un interviu anterior pentru Bloomberg, relatat de Martor Incomod la 16 octombrie, Nicușor Dan explicase că, la acel moment, proveniența rusă a dronelor implicate în atacurile asupra navelor nu putea fi confirmată tehnic. El arătase că atacul pe apă viza coridorul prin care ucrainenii transportă mărfuri spre Bosfor și alte destinații.

Despre intervenție și reacția la amenințările care pătrund pe teritoriul României, Radu Oprea, ministrul Apărării, a declarat după incident: „Garda de Coastă face intervenția, le mulțumesc și eu. Suntem în contact cu ei, în dialog cu ei, tot timpul în comunicare cu Garda de Coastă. Celelalte capabilități care țin de a observa, de a vedea, de a lua decizia de a angaja și, eventual, de a lovi cinetic dronele sau alte amenințări care pot pătrunde pe teritoriul României – este decizia mea pe linie. Și ați văzut că lucrurile acestea se întâmplă. Am avut exemple cu dronele de tip Geran IV, care au intrat pe teritoriul României și care au fost doborâte. Declarația președintelui a fost în acest sens. Veți primi și dumneavoastră comunicatul oficial de la Garda de Coastă și de la celelalte instituții abilitate”.

Întrebat despre mijloacele disponibile pentru doborârea dronelor și despre programele de înzestrare, ministrul a explicat: „Deciziile aparțin celor care comandă dispozitivele. De aceea, sigur, efortul de înzestrare este unul mare. Știți foarte bine că avem foarte multe programe prin SAFE, prin finanțările din Statele Unite ale Americii și alte programe pe bugetul de stat. Sunt multe pe care le urmărim în ritm accelerat. Toate aceste capacități și capabilități ale Ministerului sunt într-un program și le urmărim foarte responsabil”.

Discuția a vizat și legislația privind reacția României la amenințările din apropierea graniței cu Ucraina. Referindu-se la responsabilitatea predecesorilor săi, [Oprea](https://news24.ro/radu-miruta-indica-un-posibil-model-rusesc-geran-4-in-cazul-dronelor/) a spus: „Am avut miniștri înainte care trebuiau să se ocupe de acest lucru. Dumneavoastră ați văzut ceva?”.

Despre activitatea începută la minister, el a precizat: „Este a doua zi de mandat și deja am început să mă ocup de legislație”.

În privința domeniilor în care urmărește modificări, inclusiv cariera militară și programul pentru voluntari, Radu Oprea a adăugat: „Sunt lucruri de schimbat. Multe, pe foarte multe domenii. De la cariera militară, viață, faptul că astăzi, că vorbim despre voluntari, trebuie să vină cu bani. În ritm accelerat, dacă vreți, hotărârile de Guvern și normele”.

## Căutările pe mare, îngreunate de vreme

Operațiunea pentru Khoryv este coordonată de Autoritatea Navală Română. Instituția a descris mobilizarea echipajelor într-un comunicat: „Imediat după primirea semnalului de alarmă, nave aparținând Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) și Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au plecat în misiune pentru recuperarea marinarilor. Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a vizibilității scăzute, intervenția pe cale aeriană cu elicopterul nu este posibilă”.

Despre momentul alertei, ANR a precizat, într-o declarație preluată de Ziua: „O amplă operațiune de căutare și salvare se desfășoară în acest moment în Marea Neagră. Centrul Maritim de Coordonare din cadrul Autorității Navale Române a fost alertat astăzi, în jurul orei 10:00, cu privire la nava Khoryv, aflată în dificultate în afara apelor teritoriale ale României, la o distanță de 13 mile marine travers de Constanța. La bordul navei se afla un echipaj format din 13 membri: 10 cetățeni ucraineni și 3 cetățeni azeri”.

La ora 10:15, Centrul Maritim de Coordonare a solicitat intervenția Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare. Trei nave au fost alertate pentru misiune, la care participă și nave ale Ministerului Afacerilor Interne.

Un elicopter Black Hawk fusese cerut pentru misiune, însă ploile torențiale din Constanța nu i-au permis să ajungă la locul intervenției.

În declarația privind persoanele recuperate, preluată de Digi24, autoritatea navală a transmis: „Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a vizibilității scăzute, intervenția pe cale aeriană cu elicopterul nu este posibilă.Până în acest moment, navele de intervenție au reușit să recupereze din apă 9 persoane în viață și un corp neînsuflețit”.

Kanal D Romania a relatat, la începutul intervenției, că vasul lansase un apel de urgență. Potrivit Adevărul, mesajul navei semnala un atac cu drone și un incendiu la bord, iar avariile ar fi fost provocate de drone. Publicația a localizat vasul la aproximativ 24 de kilometri de Constanța.

Khoryv arborează pavilionul Insulelor Comore și este destinată transportului de minereuri și produse petroliere. Vasul are 119,06 metri lungime și 13,47 metri lățime.

Nava plecase pe 21 octombrie 2026 din portul Eregli, din Turcia, către Sulina. Potrivit ANR, echipele de intervenție continuă căutările pe mare.