# Parlamentul decide asupra trimiterii a până la 20 de militari români la comandamentul pentru Ucraina

> Parlamentul analizează participarea a până la 20 de militari români la comandamentul pentru Ucraina, din trimestrul II 2026.

Publicat: 8 septembrie 2026, 07:07 · Actualizat: 8 septembrie 2026, 19:07 · Autor: Corina Popescu · Categorie: [Politică](https://news24.ro/politica/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/noul-guvern-se-negociaza-la-cotroceni-cu-varianta-unui-premier/ · Publicație: News24

![Parlamentul decide asupra trimiterii a până la 20 de militari români la comandamentul pentru Ucraina](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/09/militari-romani-la-comandamentul-pentru-ucraina-1024x682.webp)

**Parlamentul a primit cererea de aprobare pentru participarea a până la 20 de militari români la Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei, iar solicitarea a fost trimisă marți către comisiile de apărare, potrivit [Ziare.com](https://ziare.com/guvern/candidat-premier-test-presedinte-dizolvare-parlamnet-esec-2034288).**

Militarii români vizați de această decizie ar urma să înceapă misiunea în trimestrul II din 2026. Rolurile indicate sunt de personal de stat major, în planificare strategică, operații curente, securitate și apărare cibernetică.

Șeful statului a cerut și ca reconfigurarea contribuției naționale la acest comandament multinațional să poată fi aprobată de ministrul Apărării Naționale, în limitele efectivelor maxime aprobate.

Administrația Prezidențială susține că această participare nu înseamnă trimiterea militarilor români să lupte pe teritoriul Ucrainei. Solicitarea se referă la activități de stat major, planificare, comandă și control, iar Parlamentul nu a luat încă o decizie finală.

## Solicitarea vizează planificarea militară, nu trupe combatante

În scrisoarea trimisă Legislativului, Nicușor Dan arată că structura la care România este invitată să participe a fost activată în 2025 și funcționează prin rotație, fiind dislocată alternativ în Franța și Marea Britanie.

> „Națiunile-cadru au subliniat că participarea, la acest moment, în procesul de planificare nu implică și obligația de a disloca capabilități pe teritoriul Ucrainei și că viitoarele potențiale contribuții vor fi supuse restricțiilor și aprobărilor naționale”, a scris președintele Nicușor Dan în documentul trimis Parlamentului.

Șeful statului motivează solicitarea prin deteriorarea mediului de securitate european după agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei, dar și prin poziția geografică a României, statutul țării în Uniunea Europeană și angajamentele asumate pentru securitatea din vecinătate.

În document, președintele susține că prezența militarilor români în acest comandament ar crește vizibilitatea României și ar întări continuitatea relațiilor cu partenerii strategici.

## Voturile pentru noul Guvern rămân la limită

În paralel, formarea unui Guvern cu puteri depline rămâne blocată la Cotroceni. După demisia Guvernului Bolojan din 5 mai 2026, Executivul funcționează interimar de patru luni, iar negocierile dintre președinte și partide nu au produs încă o majoritate sigură.

Noul cabinet are nevoie de 233 de voturi pentru a trece de Parlament. Sorin Grindeanu a afirmat că viitoarea majoritate nu ar putea strânge mai mult de 240 de parlamentari, astfel că fiecare absență sau schimbare de vot poate decide învestirea.

Politologul Eugen Gabor, asistent universitar la SNSPA, a declarat pentru Ziare.com că a doua nominalizare pentru funcția de premier are șanse de învestire de cel mult 50%, deoarece UDMR, grupurile PACE și Uniți pentru România și parlamentarii desprinși din AUR trebuie să ajungă la un acord.

> „Nu aș zice că șansele ca viitorul guvern să fie învestit sunt mai mari de 50%. În primul rând, UDMR are un rol-cheie în acest proces, surse politice afirmând că formațiunea condusă de Kelemen Hunor l-a făcut pe Nicușor Dan să renunțe, cel puțin pentru moment, la o a doua nominalizare a lui Eugen Tomac. Cei din UDMR cu siguranță nu vor accepta ca noul cabinet să includă dezertori din tabăra „suveranistă” sau să preia prea multe elemente din programul acesteia. La rândul lor, cei din grupurile PACE și Uniți pentru România vor dori o influență cât mai mare asupra deciziilor viitorului premier. Chiar și dacă interesele unor tabere atât de diferite vor fi armonizate, atingerea pragului de 233 de voturi nu este garantată. Tocmai de aceea, crucial s-ar putea să fie grupul de dizidenți din AUR care pare să se coaguleze în jurul unor figuri precum Mohammad Murad, Gheorghe Piperea sau Marius Lulea.Chiar Sorin Grindeanu a recunoscut că noua majoritate nu va putea include mai mult de 240 de parlamentari, deci fiecare vot va avea o greutate foarte mare, fiind posibil ca o evoluție de ultim moment, precum o problemă medicală sau o răzgândire intempestivă, să fie decisivă pentru soarta celui care va fi propus ca premier.”

Același analist a spus că frica de alegeri anticipate nu este, deocamdată, factorul care îi împinge pe parlamentari spre un acord, pentru că președintele nu a transmis că ar fi pregătit să dizolve Parlamentul după un nou eșec.

Pentru militarii vizați de cererea trimisă Parlamentului, schimbarea concretă este că, dacă solicitarea trece de plenul comun, participarea poate începe din trimestrul II din 2026 în structurile de planificare și comandă ale forței multinaționale.