Nu se manifestă riscuri de natură severă la adresa stabilităţii financiare din România

Loading...

La momentul actual nu se manifestă riscuri de natură severă la adresa stabilităţii financiare din România, dar nivelul general de risc este în creştere, similar evoluţiilor de pe plan global, a declarat, marţi, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Florin Georgescu, la conferinţa de presă de lansare a Raportului asupra stabilităţii financiare.

„Concluzia principală care se desprinde din această a doua ediţie din anul 2019 a Raportului este că, la momentul actual, nu se manifestă riscuri de natură severă la adresa stabilităţii financiare din România. Cu toate acestea, nivel general de risc este în creştere, similar evoluţiilor pe plan global”, a spus Georgescu.

Acesta a afirmat că riscul cu privire la tensionarea macroeconomice interne este determinat de continuarea deteriorării deficitelor gemene, respectiv cel bugetar şi cel de cont curent.

„Deficitul bugetar este estimat, pentru finalul anului 2019, să depăşească semnificativ nivelul de 3% stabilit atât prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, cât şi prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al Uniunii Europene. Soldul negativ al contului curent este previzionat să ajungă la 5,1% din PIB. Pe plan regional, România consemnează deci cele mai ridicate valori ale celor două deficite. În acest context, este important să reiterăm faptul că, la nivel naţional, se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice, prin corecţii în privinţa politicii fiscal-bugetare, coroborat cu implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung. Având în vedere datele concrete ale problemei, opinăm că o corecţie graduală, dar care să fie pusă în practică începând cu anul 2020, ar aduce pe termen lung rezultate mai bune decât o ajustare bruscă a echilibrelor macroeconomice cu scopul declarat de a reduce în cel mai scurt timp deficitul bugetar”, a explicat oficialul BNR.

Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, măsurile cuprinse în Planul naţional de adoptare a monedei euro reprezintă soluţii de acţiune, indiferent dacă obiectivul decidenţilor ar fi consolidarea rezilienţei economiei româneşti, reducerea decalajelor faţă de economiile dezvoltate sau aderarea mai rapidă la spaţiul euro.

„De multe ori, politicile şi măsurile care au fost aplicate, de-a lungul timpului, ne-au îndepărtat din nefericire de la obiectivele menţionate. Aşa cum am mai spus-o şi în trecut, convingerea mea este că situaţia macroeconomică este administrabilă în România. Important este să ştim să folosim în mod înţelept resursele încât să modificăm modelul economic actual bazat pe consum, indus de politici prociclice şi să reaşezăm creşterea economică pe noi baze. Acestea trebuie să stimuleze investiţiile şi să permită dinamizarea sectoarelor performante cu aport sporit de inovaţie şi valoare adăugată”, a subliniat Florin Georgescu.

BNR organizează, marţi, conferinţă de presă pentru lansarea celei de-a 18-a ediţii a Raportului asupra stabilităţii financiare.

Sursa: Agerpres
Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.