# O amenințare la adresa sustenabilității și a democrației

> În graba de a atenua nemulțumirile fermierilor care protestează și de a atrage voturile din mediul rural înaintea iminentelor alegeri europene din iunie, Uniunea Europeană s-a grăbit să dilueze măs...

Publicat: 27 aprilie 2024, 17:20 · Actualizat: 19 august 2026, 03:55 · Autor: Corina Popescu · Categorie: [Afaceri](https://news24.ro/afaceri/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/o-amenintare-la-adresa-sustenabilitatii-si-a-democratiei/ · Publicație: News24

![](https://news24.ro/wp-content/uploads/2024/04/shutterstock_1789030670-scaled.webp)

## În graba de a atenua nemulțumirile fermierilor care protestează și de a atrage voturile din mediul rural înaintea iminentelor alegeri europene din iunie, Uniunea Europeană s-a grăbit să dilueze măsurile de protecție a mediului în cadrul sistemului său de subvenții agricole.

Această manevră accelerată, învăluită în secret și lipsită de o evaluare cuprinzătoare, nu numai că se abate de la procesul legislativ tipic al UE, dar ridică, de asemenea, îngrijorări profunde cu privire la viitorul agriculturii durabile și al guvernanței democratice în cadrul blocului.

Modificările propuse, susținute puternic de Comisia Europeană, urmăresc să ușureze sarcinile de reglementare impuse agricultorilor prin reducerea obligațiilor de mediu legate de finanțarea publică. Aceste obligații, denumite în mod obișnuit "condiționalitate", constituie o piatră de temelie a eforturilor UE de promovare a practicilor agricole durabile din punct de vedere ecologic. Cu toate acestea, procesul decizional al Comisiei, desfășurat fără o consultare adecvată sau fără o evaluare a impactului, ridică serioase îngrijorări în ceea ce privește transparența, responsabilitatea și integritatea guvernanței UE.

### A alerga înainte de a putea merge

Sub pretextul de a răspunde cererilor urgente ale fermierilor protestatari, Comisia a accelerat formularea și punerea în aplicare a acestor modificări, ocolind canalele obișnuite de consultare publică și de revizuire de către experți. Această abordare accelerată, deși aparent menită să liniștească părțile interesate nemulțumite, creează un precedent periculos prin care oportunitatea [politic](https://news24.ro/stiri/politic/)ă pe termen scurt primează în fața sustenabilității mediului pe termen lung și a responsabilității democratice.

Criticii susțin că retrocedarea precipitată a normelor privind agricultura ecologică nu numai că subminează angajamentul UE față de gestionarea mediului, ci și, în general, erodează fundamentele democratice pe care se bazează Uniunea. Prin marginalizarea intereselor publice mai largi în favoarea unor preocupări sectoriale înguste, Comisia riscă să compromită legitimitatea și credibilitatea instituțiilor UE, subminând astfel încrederea cetățenilor europeni în eficacitatea și corectitudinea guvernanței UE.

În mijlocul tulburărilor legate de retragerea precipitată a normelor privind agricultura ecologică, strategia emblematică a UE "De la fermă la furculiță" se află la o răscruce de drumuri. Lansată cu multă fanfară ca un proiect transformator pentru revoluționarea producției și consumului de alimente, strategia se află acum într-o situație de incertitudine, cu inițiative-cheie blocate de inerția birocratică și de indecizia [politic](https://news24.ro/stiri/politic/)ă.

### Cei mai mari perdanți sunt consumatorii

În centrul controversei din jurul retrocedării grăbite a regulilor privind agricultura ecologică se află problema controversată a etichetării alimentelor, reprezentată de sistemul Nutri-Score, eticheta de pe partea din față a ambalajului (FOP) care atribuie fiecărui aliment o notă codificată prin culoare și o literă de la A-E. În timp ce Comisia s-a concentrat pe combaterea obezității prin intermediul etichetelor, este clar că obezitatea este o criză de [sănătate](https://news24.ro/stiri/sanatate/) publică care necesită un răspuns mult mai atent.  Simpozionul recent găzduit de Competere.eu, la care a participat europarlamentarul Rosa D'Amato din grupul Verzilor / EFA, a aruncat o lumină asupra complexității obezității. Rose D'Amato a întărit acest lucru spunând: "Obezitatea nu este doar o chestiune de [sănătate](https://news24.ro/stiri/sanatate/) personală, ci o problemă societală care necesită atenția noastră urgentă și o acțiune colectivă. Cifrele sunt în creștere și trebuie să abordăm urgent această problemă".

În ciuda scopului său pretins de a le oferi consumatorilor informații nutriționale, Nutri-Score s-a confruntat cu numeroase critici pentru metodologia sa prea simplificată și pentru algoritmii adesea înșelători. Abordarea sa unică nu reușește în mod clar să surprindă complexitatea sănătății alimentare. Iterațiile mereu în schimbare ale algoritmului nu reușesc decât să îi deruteze și mai mult pe consumatori, alimentele câștigă sau pierd note adesea fără prea multă rimă sau motiv.  În plus, sistemul a fost acuzat că penalizează modelele alimentare tradiționale, cum ar fi cele bogate în ulei de măsline și nuci, fără a ține cont de variațiile regionale în ceea ce privește preferințele alimentare și normele culturale.

În ultimii ani, Nutri-Score s-a confruntat cu o opoziție semnificativă și scepticism din partea mai multor țări europene în ceea ce privește eficacitatea și corectitudinea sa ca sistem de etichetare standardizat. În timp ce Franța a îmbrățișat inițial Nutri-Score - în mare parte datorită faptului că fondatorul său este francez - adoptarea sa a întâmpinat rezistență din partea națiunilor vecine, precum Italia și Germania. Italia, în special, s-a opus categoric Nutri-Score, susținând o abordare mai nuanțată care să recunoască modelele alimentare regionale și preferințele culturale. Această opoziție provine din preocupările legate de faptul că metodologia prea simplificată a Nutri-Score prezintă în mod inexact valoarea nutritivă a alimentelor, în special a celor care fac parte integrantă din dietele mediteraneene tradiționale, cum ar fi uleiul de măsline și nucile. De asemenea, Germania și-a exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele ramificații negative asupra producătorilor de alimente naționale și a industriei alimentare în general, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate a etichetării alimentelor, care să țină cont de diversele tradiții alimentare și de considerente [economice](https://news24.ro/stiri/economie/).

România a luat o poziție decisivă împotriva Nutri-Score, interzicând utilizarea acestuia în interiorul granițelor sale, din cauza preocupărilor legate de incapacitatea sa de a informa cu exactitate consumatorii cu privire la valoarea nutrițională a alimentelor. Această mișcare subliniază nemulțumirea mai largă a națiunilor europene cu privire la adecvarea Nutri-Score ca sistem de etichetare cuprinzător și echitabil. În plus, produsele care poartă denumiri prestigioase, precum Appellation d'Origine Protégée (AOP) și Appellation d'Origine Contrôlée (AOC), sunt adesea tratate în mod incorect în cadrul sistemului Nutri-Score, în ciuda faptului că respectă standarde stricte de calitate și de producție. Această disparitate subliniază și mai mult limitările și prejudecățile inerente ale Nutri-Score, care nu reușește să recunoască în mod adecvat nuanțele nutriționale inerente acestor produse de specialitate.

În timp ce UE se confruntă cu provocările reprezentate de retrocedarea precipitată a normelor privind agricultura ecologică și cu problema controversată a etichetării produselor alimentare, imperativul unei politici informate și incluzive nu a fost niciodată mai urgent. În fața presiunii tot mai mari din partea diferitelor părți interesate și a intereselor concurente, UE trebuie să își reafirme angajamentul față de guvernanța democratică, durabilitatea mediului și sănătatea publică. Prin angajarea într-un dialog transparent și prin luarea în considerare a diverselor nevoi și perspective ale cetățenilor europeni, UE poate trasa un curs către un sistem alimentar mai rezistent, echitabil și durabil pentru toți. Având în vedere că alegerile europene se apropie, acest lucru este mai important ca niciodată.



Sursa: bmmagazine.co.uk