O decizie germană dă o lovitură planurilor de cheltuieli ale UE

3

Deblocați gratuit Editor’s Digest

Berlinul a respins o cerere de cheltuieli de mai multe miliarde de euro din partea Bruxelles-ului, spunând că o decizie a Curții Constituționale germane face imposibilă strângerea de fonduri suplimentare.

Comisia Europeană solicitase o suplimentare de 100 de miliarde de euro la bugetul comun al UE, care este finanțat în principal de statele membre. Jumătate din această sumă ar urma să fie alocată Ucrainei în următorii 4 ani, în timp ce celelalte 50 de miliarde de euro ar urma să fie utilizate pentru rambursarea datoriei comune, pentru cheltuieli legate de migrație și pentru o creștere a salariilor funcționarilor UE.

Berlinul a declarat că s-a angajat pe deplin să ofere mai multe fonduri Kievului, dar că hotărârea judecătorească care impune limite stricte asupra cheltuielilor guvernamentale înseamnă că nu are bani de rezervă pentru restul cererii Bruxelles-ului.

Ambasadorul german la UE a făcut aceste remarci în fața emisarilor colegilor din statele membre în cadrul unei reuniuni de vineri, potrivit a trei persoane informate despre acest subiect.

Curtea Constituțională de la Karlsruhe a ordonat miercuri anularea finanțării de 60 de miliarde de euro pentru proiecte industriale și de energie curată, deoarece guvernul german a încălcat „frâna datoriei”, consacrată de Constituție, care impune limite stricte asupra cheltuielilor publice. Hotărârea pune sub semnul întrebării alte planuri de cheltuieli ale Germaniei, iar Bundestagul a amânat cu cel puțin o săptămână votul asupra bugetului pentru 2024.

Decizia privind bugetul UE necesită sprijinul unanim al celor 27 de state membre.

Germania este cel mai mare plătitor al blocului, iar respingerea de către aceasta a cheltuielilor suplimentare face foarte puțin probabilă aprobarea majorării. Alte câteva țări, printre care Olanda, Danemarca și Finlanda, și-au exprimat deja opoziția față de această majorare.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a insistat ca banii pentru Ucraina – 17 miliarde de euro sub formă de granturi și 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi – să facă parte din majorarea de 100 de miliarde de euro a bugetului UE pentru perioada 2021-27, cunoscut sub numele de cadru financiar multianual.

Având în vedere poziționarea Germaniei, țările care se opun solicitării care nu se referă la Ucraina vor intensifica acum presiunile asupra lui von der Leyen pentru a descâlci cele două linii de finanțare.

Liderii reuniți la un summit în octombrie i-au spus că trebuie să găsească economii și să reorienteze banii nefolosiți. Aceștia se străduiesc să limiteze creșterea cheltuielilor pe plan intern din cauza inflației ridicate și a creșterii economice slabe.

Danemarca a identificat 16 miliarde de euro în cheltuielile nealocate ale UE, potrivit unui document consultat de Financial Times.

Gambitul lui Von der Leyen de a se opune cererilor de separare a celor două cereri de finanțare a amplificat deja anxietatea la Kiev, pe lângă incertitudinea privind viitorul ajutor din partea SUA. Vicepremierul ucrainean Olha Stefanishyna a declarat luna aceasta pentru FT că întârzierea pune în pericol stabilitatea macroeconomică a țării sale.

„Puteți face cu ușurință banii pentru Ucraina în afara CFM”, a declarat un diplomat al UE.

Aceștia au spus că problemele constituționale ale Germaniei ar putea forța UE să reducă cheltuielile în multe alte domenii, cum ar fi sprijinul acordat companiilor care se confruntă cu costuri ridicate ale energiei și cu cercetarea și dezvoltarea.

„Germania asigură 25% din bugetul UE. banii germani ung mașinăria”, au spus ei.

Comisia a refuzat să comenteze.

Sursa: www.ft.com

Citește și
Spune ce crezi