Obiceiuri și tradiții în Joia Mare

24

În tradiţiile românilor, Joia Mare este numită Joi Mari, Joia neagră sau Joimăriţa. În această zi a Săptămânii Pătimilor lui Hristos, conform tradiţiei, se împlinesc o serie de obiceiuri pentru păstrarea norocului și a sănătății în căminul credincioșilor.

Tradiția celor 12 evanghelii, 12 popasuri pe drumul Crucii
În această seară, în Biserici, la slujba Sfintelor şi Mântuitoarelor Patimi ale Domnului, preoţii citesc cele 12 Evanghelii ale patimilor lui Hristos. Cu acest prilej, la Denia din Joia Mare are loc și scoaterea solemnă a Sfintei Cruci în naosul bisericii. Există obiceiul ca atunci când preotul citește din Sfintele Evanghelii, credincioșii să aprindă lumânări și să stea în genunchi. Cele 12 evanghelii reprezintă cele 12 popasuri pe care le-a făcut Fiul lui Dumnezeu pe drumul crucii.

Se împlinește ritualul cu panghica
În Joia Mare, mai ales în multe localităţi din Sudul ţării, fetele şi femeile tinere aduc la Biserică, la slujba din Joia Mare, o panglică. După ce ascultă câte o evanghelie, fiecare credincioasă face câte un nod în panglica respectivă, rostind câte o dorinţă foarte importantă, care se referă la sporul casei, la sănătate şi la împliniri în viaţa personală. Panglica se păstrează într-un loc discret, în casă. După împlinirea fiecărei dorinţe, credincioasa desface câte un nod. Așadar, până la sfârşitul anului, se desfac cele 12 noduri, adică se pot împlini cele mai importante dorinţe pentru persoana care a participat la cele 12 evanghelii.

Se aduc la Biserică pâinea și pasca pentru masa de Paști
În judeţele din Vestul ţării, femeile aduc la Biserică pâinea făcută pentru masa de Paşti, pasca şi un mănunchi de lumânări. Pâinea şi pasca sunt aduse la Biserică în vase noi. După slujba din ziua de Paşti, pâinea şi pasca, simboluri pascale, se duc acasă şi se consumă de membrii familiei. Lumânările care au rămas după slujba de Paşti se aprind acasă, în timpul anului, când gospodarii aşteaptă să li se împlinească o dorinţă.

Prin tradiție, în Maramureș localnicii se îmbracă în haine negre
În această zonă geografică se respectă o veche tradiție: localnicii se îmbracă în haine negre sau cernite în Joia Mare. La ferestre se pun ștergare de culoare închisă, în semn de doliu pentru patimile lui Iisus. În ziua de Paște, aceste lucruri cernite sunt înlocuite cu lucruri albe: atât ștergarele cernite, cât și și hainele gospodarilor, toate sunt înlocuite cu lucruri albe.

În Mușcel se pregătesc covrigii cu ou
În localități din Câmpulung Muscel se pregătesc covrigii speciali cu ou, delicatese care se frământă numai la marile praznice. Covrigii se sfinţesc la biserică şi apoi se împart rudelor apropiate şi săracilor. Covrigii cu ou, un simbol al prosperităţii, aduc spor în gospodăriile în care se pregătesc în Sfânta zi de Joi.

Se vopsesc ouăle
Tot în această zi de Joi se vopsesc ouăle. Un ou roşu, vopsit în această zi de Joia Mare, se foloseşte la ritualul spălării feţei cu ou roşu în ziua de Paşti. Conform tradiţiei, împlinirea acestui ritual aduce sănătate, bunăsporire şi armonie în familie. Mai mult, ouăle vopsite în Joia Mare nu se strică tot anul, spune tradiţia.

Obiecte care poartă noroc
Pentru fiecare familie, poartă noroc iconiţele şi simbolurile religioase pictate pe ouă sau cumpărate în Joia Mare. în plus, ouăle încondeiate cu motive florale (ciuboţica cucului, talpa gâştei, frunza viţei de vie, floarea Paştelui) sau cu păsări (rândunică şi pui de găină) sunt purtătoare de noroc pentru întreaga familie.

Ultima pomenire din Post pentru rudele decedate
În Muntenia și Oltenia în Joia Mare se face ultima pomenire din Postul cel Mare pentru rudele plecate în eternitate. Se spune că în Joia Mare vremea este răcoroasă și, de aceea, în zorii zilei se aprind focuri în curţile gospodarilor şi în cimitire, iar flacăra acestora este întreţinută cu nuiele şi cu ierburi uscate. Aceste focuri aprinse au un simbol foarte precis, care s-a păstrat de-a lungul deceniilor. Sufletele morților se întorc acasă și sunt întâmpinate de rude cu căldură. În multe localități se aprinde câte un foc pentru sufletul fiecărui mort din familie.

Se prepară mâncare din plante și legume pentru cei decedați
În această zi, numită Joia Verde, se prepară mâncare din plante și legume verzi pentru cei decedați. În multe zone geografice, această mâncare se împarte săracilor în memoria rudelor decedate. Un alt obicei se împlinește tot în Joia Mare: ulcele noi de lut sunt umplute cu mâncare de post: varză, fasole, pâinici, lobodă și se dau de pomană persoanelor bolnave, care nu se pot deplasa, în memoria rudelor plecate în eternitate.

Focurile aprinse amintesc și de arhiereul Caiafa
Focurile aprinse în Joia Mare amintesc de focul făcut de slujitorii arhiereului Caiafa, să se încălzească la el, când apostolul Iuda pregătea prinderea lui Iisus, care se ruga în Grădina Ghetsimani.

După exemplul lui Iisus, bunicile spală picioarele copiilor
În localităţi din Muntenia şi Oltenia se păstrează un vechi obicei: bunicile spală picioarele copiilor din familie, așa cum Iisus a spălat picioarele ucenicilor Săi. Tradiţia spune că împlinind acest obicei, în familia respectivă tot anul va fi bună înţelegere şi deplină sănătate.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata