# Parchetele de pe lângă judecătoriile din județe ar scădea de la 175 la 41. Sediile locale ar rămâne deschise

> Cele 134 de parchete mici ar deveni sedii ale unor parchete județene. Proiectul ar păstra activitatea în localitățile vizate.

Publicat: 11 noiembrie 2026, 20:36 · Actualizat: 11 noiembrie 2026, 20:36 · Autor: Ana Neagu · Categorie: [Justiție](https://news24.ro/justitie/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/parchetele-de-pe-langa-judecatoriile-din-judete-ar-scadea-de-la-175-la-41-sediile-locale-ar-ramane-deschise/ · Publicație: News24

![apar oameni identificabili: Un bărbat cu ochelari, îmbrăcat în costum și cravată, privind în sus dintr-o perspectivă înaltă](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/11/parchetele-de-pe-langa-judecatoriile-din-judete-ar-scadea-1024x576.jpg)

Cele 134 de parchete mici vizate de o reorganizare ar urma să devină sedii ale unor parchete județene, nu să dispară din localitățile lor. Ministerul Justiției, condus de Radu Marinescu, a anunțat la 11 noiembrie 2026 că a trimis proiectul spre avizare. Numărul parchetelor de pe lângă judecătoriile din județe ar scădea de la 175 la 41, dar schimbarea nu se aplică încă.

Oamenii care au depus plângeri sau sunt chemați într-un dosar nu trebuie să se prezinte acum la parchetul din reședința de județ din cauza acestui anunț. Dacă proiectul devine lege, fiecare județ ar avea un singur parchet de pe lângă judecătorii, cu sediul principal în reședința de județ și sedii permanente în celelalte localități care au judecătorii. Parchetele din municipiul București nu sunt vizate.

## Ce s-ar întâmpla cu parchetele din celelalte orașe

Astăzi, cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe sunt unități separate. Proiectul le-ar grupa în 41 de parchete județene. Diferența de 134 reprezintă unitățile care ar înceta să funcționeze separat, nu 134 de sedii pe care proiectul le-ar închide.

Sediile din afara reședințelor de județ ar avea activitate permanentă. Fiecare ar răspunde în continuare de aceeași zonă ca judecătoria din localitatea sa. În Bihor, de exemplu, Oradea ar fi sediul principal, iar Beiuș, Marghita, Aleșd și Salonta ar avea sedii secundare.

Un procuror de la sediul principal ar putea lucra și la un dosar din zona unui sediu secundar, dacă șeful parchetului județean ar da o dispoziție motivată. Proiectul ar permite și mutarea unor posturi libere de procuror de la un sediu la altul, după volumul de muncă, dacă secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii este de acord.

## Ce se întâmplă cu dosarele începute

Pentru dosarele înregistrate înainte de aplicarea schimbării, varianta proiectului prezentată în februarie prevede continuarea lucrului la sediul principal sau la sediul secundar al noului parchet județean care răspunde de caz. Reorganizarea nu înseamnă, prin ea însăși, că toate dosarele ar fi trimise în reședința de județ.

Locul exact pentru depunerea plângerilor și efectul asupra citațiilor deja emise nu au fost anunțate. Până la adoptarea unei legi, parchetele funcționează după regulile actuale din Legea nr. 304/2022.

## Când s-ar putea aplica schimbarea

Proiectul a fost pus în dezbatere publică în februarie 2026, iar în aprilie Ministerul Justiției a publicat o formă consolidată. La 11 noiembrie, ministerul a anunțat trimiterea lui spre avizare între instituții. Următorii pași anunțați sunt aprobarea de către Guvern și trimiterea la Parlament pentru adoptare; nu a fost anunțată o dată a votului.

Varianta proiectului descrisă în februarie prevedea aplicarea reorganizării la trei luni după publicarea legii în Monitorul Oficial, dacă legea este adoptată. Prevederea despre stabilirea posturilor și a personalului urma să se aplice la trei zile după publicare. Aceste termene nu încep să curgă cât timp proiectul nu a devenit lege.