Participarea ţării noastre la Bienala de la Veneţia

România are un loc privilegiat din punctul de vedere al vizibilităţii la Bienala de la Veneţia, a declarat marţi ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

„Aici am două argumente. Unul ar fi fluxul de vizitatori, care este unul extrem de mare. Spre exemplu, anul trecut au fost mai mult de 600.000 de oameni care au vizitat Bienala de Artă, iar acum doi ani, aproape 300.000 de oameni au vizitat Bienala de Arhitectură. Suntem singurul stat care are două spaţii de expunere la Bienală: Pavilionul României, cumpărat şi construit cu eforturi personale de Nicolae Iorga, în anul 1940, şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia”, a spus Gheorghiu, la Biblioteca Naţională.

Ministrul Culturii a participat la conferinţa de presă dedicată prezentării proiectului Fading Borders, desemnat câştigător în urma concursului naţional pentru reprezentarea României la cea de-a 17-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia.

El a remarcat că, „de fiecare dată, proiectele României au fost bine gândite de autori, bine alese de comisiile de concurs, atent supravegheate de comisarul Attila Kim şi bine primite de către critici şi publicul larg”.

„În acest an, Ministerul Culturii a lucrat îndeaproape cu Institutul Cultural Român, cu Ministerul Afacerilor Externe şi Uniunea Arhitecţilor din România, pentru a se asigura că proiectul care ne va reprezenta timp de şase luni va fi sprijinit atât din punct de vedere instituţional, cât şi financiar”, a punctat ministrul.

El a amintit în context majorarea sprijinului financiar al ministerului pentru acest proiect.

Preşedintele interimar al Institutului Cultural Român, Mirel Taloş, a arătat că şi în acest an ICR este partener la Bienala de Arhitectură „prin mai multe culoare de sprijin”.

„Am crescut şi noi finanţarea la 200.000 de lei. Asta nu include şi costurile din bugetul ICR Veneţia care sunt alocate Bienalei, ci doar cele care se alocă direct de la Bucureşti. Am sprijinit, prin onorarii, juriul acestei Bienale, sprijinim promovarea la faţa locului, cazarea artiştilor şi alte lucruri de natură logistică”, a spus Taloş.

El a subliniat avantajul pe care îl are România prin existenţa spaţiului expoziţional din cadrul Noii Galerii a ICR de la Veneţia. „Este o prefigurare, o avanpremieră a ceea ce se întâmplă în pavilionul propriu-zis şi credem că prin asta facem, într-adevăr, ca ţară, o diferenţă notabilă”, a menţionat Mirel Taloş.

La rândul său, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România, Ileana Tureanu, a susţinut că „la Veneţia nu avem de-a face cu o competiţie de proiecte de arhitectură, ci cu cea mai mare dezbatere la nivel mondial despre problemele acute cu care se confruntă omenirea”. „Şi deci fiecare vine cu un punct de vedere. Timp de şase luni se schimbă păreri, se dezbate, se fac expoziţii, se fac conferinţe de presă şi fiecare vine cu părerea ţării lui”, a spus Tureanu.

Arhitecta s-a declarat optimistă în ceea ce priveşte proiectul prezentat de echipa românească. „Eu cred că pavilionul pe care o să-l faceţi voi o să reprezinte cu adevărat România şi, indiferent de rezultatul final, trebuie să arate că există o energie aici pe care o sprijinim şi ne-o dorim. Am toată încrederea că o să fie foarte bine anul acesta”, a adăugat Ileana Tureanu.

Arhitecţii Irina Meliţă şi Ştefan Simion, autori ai proiectului Fading Borders, şi arhitectul Ilinca Păun Constantinescu, reprezentant al proiectului Shrinking cities in Romania, au prezentat caracteristicile propunerii româneşti.

„Răspunsul la tema Bienalei ‘Cum vom trăi împreună?’ mi s-a părut foarte evident, pentru că e clar că acest fenomen al migraţiei va lua amploare, care nu reprezintă doar România. De asemenea, nu vrem ca acest fenomen să fie privit doar din punct de vedere al României. Sigur că România are de ce să pună această problemă, însă ce ne dorim, şi asta este ce aş vrea să subliniez în afară de această oglindă adusă de cele două proiecte pe care le vom prezenta la Pavilion, ce ne dorim este să deschidem o discuţie la nivel internaţional între arhitecţi şi urbanişti, dar nu numai, despre acest fenomen al migraţiei la nivel global şi european şi acest fenomen în oglindă al oraşelor care se constrâng”, a spus Irina Meliţă.

Proiectul Fading Borders răspunde la tema celei de-a 17-a ediţii a Bienalei de Arhitectură – „Cum vom trăi împreună?”, alegând ca subiect părăsirea României de mai mult de 3,4 milioane de cetăţeni în perioada 2007 – 2019. Acesta documentează această realitate aducând împreună două proiecte de cercetare: Plecat – care analizează fenomenul complex de convieţuire a emigranţilor români în cadrul diferitelor comunităţi locale din Europa şi Shrinking Cities – care vorbeşte despre declinul şi contracţia oraşelor româneşti, privite ca fenomen de amploare.

Bienala de Arhitectură de la Veneţia este un eveniment internaţional de prestigiu care ilustrează un dialog cultural de mare amploare între ţările lumii. Ediţia din acest an se desfăşoară în perioada 23 mai – 29 noiembrie.

Organizatorii reprezentării României la această manifestare sunt: Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România.

Sursa: Agerpres
Citește și
Loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.