Perioada interbelica – cum era sa fii elev atunci

0 180

La 100 de ani de la Marea Unire cercetam educatia din ultimul secol. Scoala romaneasca, ieri si azi. Cum era sa fii elev dupa Marea Unire? Ce s-a intamplat cu scolarii in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial? La ce au fost nevoiti sa renunte copiii dupa venirea comunismului?

„Rostul invatamantului este sa formeze cetateni, or invatamantul interbelic, fara sa fi fost minunat din toate punctele de vedere, punea mai mult accent pe autonomia intelectuala si punea foarte mult accentul pe patriotism, pe valorile cetateanului. Este o generatie care s-a format dups Marea Unire: tatal meu, Neagu Djuvara, Regele Mihai. Sunt oameni animati de un patriotism foarte profund, pe care nu-l mai gasesti in zilele noastre”, spune Theodor Paleologu, fost ministru al culturii.

„Scoala ramasese pana la un anumit punct cam aceea pe care o construise Spiru Haret la inceputul secolului trecut. Nu exista comuna fara scoala, or, la 100 de ani, constatam ca exista multe comune fara scoala”, relateaza Nicolae Manolescu, istoric literar.

Cel care a facut prima reforma in educatie a fost matematicianul Spiru Haret. Invatamantul a devenit obligatoriu si gratuit, bazat nu numai pe teorie, ci si pe notiuni practice. A insistat pe infiintarea scolilor la sate, acolo unde invatatorul nu era doar cel care il ajuta pe copii sa scrie si sa citeasca. El il educa continuu si pe taranul adult, ii oferea cunostinte aritmetice, in ideea ca nu va mai fi inselat de arendas.

„Spiru Haret, omul acesta a inteles foarte bine cum trebuie organizat invatamantul intr-o tara ca Romania. A pus multa exigenta, rigoare, dar a mai existat o continuitate. I se datoreaza ridicarea a 2.000 de localuri de scoala, care s-au pastrat unele pana astazi. Rigoarea examenelor era o realitate (…) O scolarizare intensa pana la 4 clase la nivel satesc, apoi, institutia de greutate a invataantului romanesc a fost liceul. In momentul in care terminai liceul as zice ca erai un mic enciclopedist. Pentru ca aveai cunostintele esentiale din toate domeniile”, declara istoricul Georgeta Filitti.

Succesul reformelor lui Spiru Haret se datoreaza si intelectualilor care i-au urmat si au mers pe linia trasata de el. Legea invatamantului din 1924 stabilea un sistem unitar de organizare pe intreg teritoriul Romaniei Mari, iar durata invatamantului obligatoriu si gratuit devenea de 7 ani.

„Tatal meu a studiat inainte de Al Doilea Razboi Mondial si a facut scoala in acea vreme si trebuie spus ca legea lui Spiru Haret permitea ceea ce acum nu prea e acceptat de Legea invatamantului – homeschool. Invatamantul acasa, iar tata, pana in clasa a IV-a a studiat acasa. Mai tarziu, el a mers la liceul Spiru Haret, insa nu a fost un elev grozav. L-as compara cu strabunicul meu, fiind un student eminent. Cred ca nu trebuie idealizat nici invatamantul din vremea dinainte de comunism. Erau licee bune, profesori buni, a fi profesor de liceu era o onoare. Eugen Lovinescu a fost profesor de liceu”, adauga Theodor Paleologu.

„Materiile erau in asa fel randuite, incat sa ai idee din fiecare de ceva. Si a mai fost un lucru: programa nu s-a schimbat an de an. Profesorii erau teribil de responsabili si erau notiuni necunoscute ca pile, presiune politica, interventii de tot felul”, spune Georgeta Filitti.

Un profesor din perioada interbelica putea sa predea atat la liceu, cat si la facultate si câştiga in jur de 8.000 de lei pe luna, in timp ce un mecanic primea 2.500. Salariul unui profesor universitar titular ajungea la 26.000de lei. Atat castiga si un prim-ministru.

Scolile trebuiau sa aiba gradini, iar cursurile erau orientate spre meserii, spre activitati practice.

„Romania, asa cum fusese si pana in 1918, a fost receptiva la nou. Asa ca si metodele de educatie noi le-am primit repede. (..) Se introduce masiv in scoala sportul, coloniile locale. E o medicina preventiva care isi face loc si in spatiul romanesc”, explica Georgeta Filitti.

In perioada interbelica, cel care a continuat politica lui Spiru Haret a fost Constantin Angelescu, un renumit chirurg. Contemporanii i-au spus „doctorul caramida”, pentru a pe timpul lui s-au construit peste 7.000 de scoli. El a fost ministrul Instructiunii Publice in toate guvernele liberale din perioada interbelica, ceea ce denota coerenta demersului guvernamental.

„Ideea invatamantului în interbelic e una de unificare a natiunii. Legata de proiectul national de dupa Marea Unire de consolidare. De aici importanta invatamantului obligatoriu, gratuit, asigurat de stat. E un efort al statului pentru consolidarea natiunii”, spune Theodor Paleologu.

„Nicolae Iorga (…) are un moment de aproape doi ani de ministeriat. Prim-ministru si ministrul educatiei, deci factor de decizie. El are idei personale. E reticent la functionarea gradiniteler. (…) Pe urma, Iorga a fost potrivnic bacalaureatului”, mentioneaza Georgeta Filitti.

„Baza invatamantului nostru a fost umanista pana in epoca Ceausescu. Bazata pe discipline creatoare. Limbile, franceza, rar engleza si aproape fara legatura cu limbile tarilor din jur”, spune Nicolae Manolescu.

„In interbelic inca conta autonomia intelectuala. Capacitatea de a spune lucruri de la tine, argumentat. Lucrul asta a disparut cu totul ulterior”, subliniaza Theodor Paleologu.

In Romania interbelica respectul pentru invatamant a fost vizibil. Astazi, din pacate, educatia nu mai este o prioritate.

loading...

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.