Primarul din Ştei solicită verificarea exploatărilor forestiere din amont

Foto: Salajul pur si smplu

Primarul oraşul Ştei, Iulian Balaj a declarat, marţi, că după distrugerea principalei prize de apă a oraşului, cauzată de viituri şi buşteni, a solicitat prefectului verificarea exploatărilor de lemne din zona montană din amonte, care determină şi degradarea apei potabile pentru populaţia oraşului.

„Oraşul Ştei este alimentat acum din a doua priză de apă a oraşului, cea de pe Valea Aleului. Aşteptăm să scadă nivelul apei ca să facem primele evaluări, împreună cu comisia pentru calamităţi numită de domnul prefect, mâine sau poate, mai sigur poimâne, când scade nivelul apei, pentru a lua măsurile necesare. Avem nevoie de această priză de apă, în condiţiile în care, vara, apa de pe Valea Aleului seacă, pur şi simplu”, a precizat, pentru AGERPRES, primarul oraşului Ştei.

Un prag de direcţionare a apei de pe Crişul Pietros, spre barajul de pe Boga, a fost distrus, în cursul nopţii de duminică spre luni, din cauza debitelor crescute şi a aluviunilor cu buşteni aduşi de revărsările acumulate pe Valea Galbenei, după ce ploile din ultimele zile au forţat topirea zăpezii din zonele de amonte.

„Nu barajul în sine a fost distrus, ceea ce ar fi fost catastrofal, ci o latură care dirija apa spre priza de alimentare. Este o construcţie din beton, cu stavilă şi pod din lemn, dar a cărei dezafectare nu ne mai permite să preluăm apă. Noi am fost şi aseară (luni seara n.r.) la faţa locului şi apa era cam un metru peste nivelul barajului. Problema este că apa aduce buşteni, supragabarit, pietre, care, odată cu apa crescută, au deteriorat acea construcţie de dirijare a apei. E bazinul de liniştire a apei, care duce apa înspre priza de apă, trecând prin diverse grătare şi filtre, apoi spre conducta de aducţiune care duce apa în staţia de tratare din Ştei”, a explicat Balaj.

Primarul a precizat că nici apa care vine din amonte în cel de-al doilea baraj, pe Valea Aleului, nu prezintă garanţii de potabilitate şi că, pe viitor, primăria va lua în calcul executarea unor foraje pentru asigurarea apei pentru populaţie, având în vedere că apa de suprafaţă este afectată.

„Noi problemele astea le avem de când s-au tăiat masiv pădurile. Înainte nu aveam probleme cu viiturile. S-au tăiat masiv pădurile în ultimii zece ani şi s-a creat un dezechilibru. Ploaia nu mai cade pe frunze, pe copaci, cade direct pe pământ, antrenează noroiul, se formează şuvoaie şi debutul creşte instantaneu. Din păcate, suntem o victimă a exploatărilor necontrolate – eu sper că sunt totuşi controlate de cineva şi că au avizul Mediului – dar nu văd normal să se taie suprafeţe uriaşe de păduri. În toată zona Aleului, Padiş, în Munţii Apuseni, văd frecvent trolii cu lemne. Eu am cerut domnului prefect o analiză a exploatărilor şi, eventual, până când se remediază problema, să suspendăm exploatarea pentru că este în pericol alimentarea cu apă a populaţiei. Exploatările de lemn dau o turbiditate mare apei”, a declarat primarul din Ştei.

Prefectul judeţului Bihor, Dumitru Ţiplea, a declarat marţi, pentru AGERPRES, că o comisie se va deplasa cât de curând la faţa locului, pentru a se evalua pagubele şi pentru a le asigura fonduri pentru reparaţii, barajul de pe Crişul Pietros fiind deţinut de primăria oraşului.

Situaţia de la Ştei a fost discutată, luni după-amiază, în Grupul pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, întâlnire convocată de prefectul Dumitru Ţiplea.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ABA Crişuri, Anca Mihociu, apele au scăzut, în general, în judeţ. Cele mai mari precipitaţii au fost înregistrate la Stâna de Vale, de 89,6 litri pe metru pătrat, şi pe Crişul Pietros, 43,6 litri pe metru pătrat, ceea ce este foarte mult, a precizat Mihociu.

În cursul zilei de marţi mai sunt anunţate ploi, însă doar în comuna Tinca mai există cote de atenţie aferente codului galben depăşit, celelalte zone ieşind de sub incidenţa avertizării. De miercuri, cotele apelor se reduc foarte mult, vremea urmând să se răcească treptat de la o zi la alta.

Sursa: Agerpres
Citește și
Loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.