REPORTAJ Harghita: Copii reprezentând zone istorice şi minorităţi naţionale, la un festival al bunei convieţuiri, în Salina Praid

Aproximativ 350 de copii – membri ai mai multor grupuri folclorice ce reprezintă diverse minorităţi naţionale, dar şi regiuni istorice din România – participă, la acest sfârşit de săptămână, în Salina Praid, la „Festivalul jocului, bucuriei şi prieteniei”, un eveniment care are rolul de a promova multiculturalismul, prietenia şi buna convieţuire.

Iniţiat de directorul Salinei Praid, Seprodi Zoltán, festivalul se desfăşoară sub genericul „Convieţuiri prin joc” şi dă prilejul participanţilor să se cunoască, să lege prietenii şi să ofere celorlalţi un exemplu de bună convieţuire.

Evenimentul a debutat sâmbătă dimineaţa, în faţa Casei de Cultură din localitatea Praid, acolo unde grupurile folclorice reprezentând diverse etnii, precum bulgari, polonezi, lipoveni, ucraineni, secui sau saşi, dar şi regiuni istorice, precum Oltenia sau Banat, au fost salutate de autorităţile locale şi organizatori.

Mângâiaţi de un soare blând şi purtându-şi cu mândrie portul popular, copiii au defilat, în frunte cu mai mulţi călăreţi şi acompaniaţi de Fanfara de Praid, până la intrarea în salină, după care au fost preluaţi de autobuze şi transportaţi în subteran.

La 120 de metri sub pământ, pe o scenă amenajată special pentru acest eveniment, într-o „sală de spectacole” inedită, participanţii veniţi din toate colţurile ţării, de la Tulcea la Timiş şi de la Craiova la Suceava, şi-au prezentat costumele populare, tradiţiile, dansurile şi cântecele.

Reprezentând Banatul, pe scenă au urcat ansamblurile „Sânziene Bănăţene” şi „Hora din Pişchia”, care au prezentat cântece şi dansuri specifice zonei şi au fost primite cu aplauze puternice de spectatori.

Întrucât evenimentul are loc în contextul marcării Zilei Unirii Principatelor, unul dintre ansambluri şi-a început programul cu o mică Horă a Unirii.

„Acest eveniment este făcut în această perioadă pentru a marca unirea prin convieţuire. (…) Am aflat printre primii de ideea domnului director Seprodi de a organiza acest festival pentru copii, pentru a convieţui frumos unii cu ceilalţi, indiferent de etnie, religie, zonă din care provin, cultură. Copiii trebuie să înveţe să se poarte frumos unii cu ceilalţi, iar noi, adulţii, să învăţăm de la copii să fim din nou copii, să ne iubim unii pe ceilalţi”, a declarat Elena Neamţu, care însoţea ansamblurile bănăţene.

Din Oltenia, a venit la festival Ansamblul Hora Desnăţuiului, din Craiova, judeţul Dolj, care a participat şi la ediţiile precedente, membrii săi fiind admiraţi pentru frumuseţea deosebită a costumelor.

Luiza Turcu, membră a Ansamblului Hora Desnăţuiului, a mărturisit că participă cu bucurie la acest festival, în care leagă prietenii şi se reîntâlneşte cu prietenii cunoscuţi în anii trecuţi la Praid.

„E o idee foarte bună şi dacă noi, ca şi copii, înţelegem asta şi realizăm legătura aceasta dintre noi, indiferent de etnie sau zonă, cred că-i putem influenţa şi pe oamenii mai mari, ca să lege şi ei prietenii, aşa cum noi reuşim, prin intermediul tradiţiilor”, a spus Luiza Turcu.

Despre cultura care uneşte a vorbit şi Vasile Popovici, director la Căminul Cultural din localitatea Repedea şi, totodată, preşedinte al Fundaţiei Ucrainenilor Huţuli din România, care a arătat că aceste întâlniri sunt foarte importante pentru promovarea culturii şi identităţii fiecăruia.

La festivalul de la Praid a venit şi un grup folcloric de români din localitatea Apşa de Jos, Maramureşul Istoric (Ucraina), care au purtat costume vechi de circa o sută de ani şi care şi-au exprimat bucuria că pot participa la evenimente în Ţara Mamă.

„Noi suntem din Transcarpatia, Ucraina, din zona Maramureşului istoric, unde şi până în ziua de astăzi trăiesc etnici români. Ne mândrim că suntem români şi ne pare bine când avem ocazia să ieşim şi în Ţara Mamă. Aici, la festival, e foarte fain, aseară chiar stăteam cu grupul de ucraineni din România, noi suntem români din Ucraina şi suntem cazaţi la nişte unguri din România. Şi astfel se leagă şi prietenii şi ideea e foarte bună. (…) Noi avem cămăşi pe noi care au în jur de 100 de ani, de la bunicile şi străbunicile noastre, pe care le-am combinat şi cu ceva mai nou, că poate nu găsim şerinci aşa vechi, cum le spunem noi la baticuri. Ne mândrim că la noi, la şcoală, avem peste 100 de copii care cu drag vin să afle şi să ducă mai departe tot ce înseamnă pentru noi tradiţia, obiceiurile şi tot ce e frumos de la străbunii noştri”, a declarat Maria Lavriuk, coordonatoarea grupului folcloric Apşiţa din Apşa de Jos.

Cu bucurie au urcat pe scenă şi membrii ansamblurilor de polonezi, bulgari, aromâni, lipoveni sau maghiari, iar evoluţiile lor au fost primite cu aplauze de cei prezenţi şi i-au adus lacrimi în ochi iniţiatorului evenimentului, directorul Salinei Praid, Seprodi Zoltan, care a mărturisit că îşi doreşte ca cei mici să se joace împreună, să se cunoască şi să ducă mai departe ideea convieţuirii armonioase.

La rândul său, primarul din Praid, Bokor Sandor, a vorbit despre acest eveniment ca despre o sărbătoare a convieţuirii, punctând faptul că un popor puternic este unul în care convieţuiesc în armonie mai multe etnii, în care se vorbesc mai multe limbi şi fiecare îşi păstrează cultura şi tradiţia.

Ideea convieţuirii şi a multiculturalismului a fost transmisă de pe scena festivalului şi de preotul reformat Szasz Tibor, cel care le-a spus copiilor că cel mai mare pericol al zilelor noastre este existenţa culturilor paralele, între care nu există punţi de comunicare.

„UE face mari eforturi pentru propagarea ideii de multiculturalitate, adică acceptarea reciprocă şi convieţuirea armonioasă a grupurilor umane, a comunităţilor care se caracterizează prin diversitatea lor, având trăsături şi obiceuri specifice. Chiar putem observa că nu sunt agreate şi tolerate acele idei în Europa contemporană care propagă exclusivismul monoton. Regiunile istorice din România de astăzi au fost întotdeauna caracterizate de o diversitate pitorească şi benefică în convieţuirea cotidiană, populaţia locală a învăţat ce este toleranţa, acceptarea şi înţelegerea celuilalt. Pericolul care paşte lumea de astăzi şi la noi şi aiurea este existenţa culturilor paralale. Acest eveniment, de aici, din salină, e o încercare timidă pentru a construi şi consolida poduri şi legături către diversitatea noastră autohtonă”, a punctat preotul Szasz Tibor.

Surpriza festivalului a fost actorul Pavel Bartoş, care s-a numărat printre prezentatori şi i-a binedispus pe participanţi cu glumele sale. Născut la Miercurea Ciuc, actorul Pavel Bartoş a declarat că prin acest festival s-a reînviat o tradiţie de pe vremea când era copil şi astfel de întâlniri erau frecvente.

„Mă bucur că le inducem copiilor că este frumos să trăim şi cu alte naţionalităţi, că este frumos să trăieşti în armonie şi că multiculturalitatea asta face bine tuturor. (…) Mesajul evenimentului ar fi să ne bucurăm unii de alţii, de ceea ce au alţii, să învăţăm unii de la alţii. Cred foarte mult că fiecare cultură are ceva frumos să ne spună, dar important este să avem noi timp să vedem aceste lucruri şi să ne dăm timp şi să învăţăm, pentru că uite ce frumos e să trăieşti în armonie! Luaţi exemplul copiilor, copiii nu au duşmănii, ei se bucură. Din păcate, oamenii mari s-au luat prea în serios şi ar trebui să ne uităm spre copii şi asta trebuie să învăţăm: să ne bucurăm!”, a spus actorul.

După ce au evoluat pe scenă şi şi-au prezentat cântecele şi tradiţiile, copiii au fost antrenaţi în diverse jocuri şi au fost invitaţi să participe la ateliere meşteşugăreşti, pentru a se cunoaşte mai bine şi pentru a lega prietenii.

Festivalul continuă şi duminică, în subteran fiind programate jocuri şi concursuri interactive, iar organizatorii se gândesc deja la următoarea ediţie a acestui eveniment de promovare a bunei convieţuiri.

Sursa foto: europafm.ro

Sursa: agerpres
Citește și
Loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.