Respectarea competențelor constituționale de către autoritățile publice

Respectarea competențelor constituționale de către autoritățile publice
  1. Parlamentuleste organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării” (art.61 alin.1 din Constituție).Pentru realizarea funcției legislative, care este de esența activității parlamentare, Parlamentul poate adopta măsuri specifice, inclusiv de constituire a unor comisii speciale. Cadrul constituțional de referință este dat deprevederile art. 64 alin. (4) teza a 2-a din Constituție, potrivit cărora “Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.” Conform art. 8 alin.(1) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, cu modificările și completările ulterioare, “(1) La nivelul Parlamentului se pot constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte normative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri precizate în hotărârile de constituire a respectivelor comisii.”

Instanțele judecătorești au rolul constituţional de a realiza justiția (art.126  din Constituție). Potrivit art.124 alin.(1) din Constituție, ”Justiția se înfăptuiește în numele legii”. De asemenea,  potrivit art.124 alin.(3) din Constituție, ”Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”. Prin urmare, judecătorii nu legiferează, ci se supun legii și înfăptuiesc justiția în baza și în numele legii.

Ministerul Public, în activitatea judiciară,reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără  ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (art.131 din Constituție). Potrivit art.132 alin. (1) din Constituție, ”procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. Prin urmare, Ministerul Public, procurorii,  nu legiferează, ci apără ordinea de drept, adică ordinea creată prin lege.

Consiliului Superior al Magistraturii este ”garantul independenţei justiţiei” (art.133 alin.1 din Constituție).  Consiliul Superior al Magistraturii nu legiferează. În condițiile legii, în realizarea rolului său constituțional, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești” (art.38 alin.3 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Așa cum Curtea Constituțională a statuat însă, ”Consiliul Superior al Magistraturii, ca parte componentă a autorității judecătorești, potrivit dispozițiilor Legii fundamentale, cu rol de garant al independenței justiției, nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea legiuitoare primară, [sau Guvernului, autoritate legiuitoare delegată, n.r.], fără a fi afectate valori constituționale precum statul de drept sau principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale.”(Decizia nr.63/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.145/27.02.2017, par.105)

În concluzie, potrivit aceleiași decizii a Curții Constituționale, general obligatorie în conformitate cu dispozițiile art.147 din Constituție, ”în virtutea principiului separației puterilor, consacrat în art.1 alin.(4) din Constituție, precum și a prevederilor art.61 alin.(1), Parlamentul și, prin delegare legislativă, în condițiile art.115 din Constituție, Guvernul au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală. Instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autorității judecătorești în virtutea capitolului VI, al titlului III — Autoritățile publice, din Constituția României, au misiunea constituțională de a realiza justiția, în temeiul art.126 alin.(1) din Legea fundamentală, adică de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective, de a reprezenta interesul general al societății și de a apăra ordinea de drept, în activitatea judiciară, în temeiul art.131 alin.(1) din Constituție, respectiv de a realiza rolul de garant al independenței justiției, în temeiul normei constituționale cuprinse în art.134 alin.(4), și nicidecum un rol în activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare”( a se vedea decizia precitată, par.110).

  1. Inițiativa legislativă aparține, potrivit art.74 din Constituție, Guvernului, deputaților, senatorilor, cetățenilor. Dacă în privința deputaților, respectiv senatorilor, inițiativa legislativă poate aparține oricăruia dintre aceștia, în privința Guvernului nu se poate reține  un drept de inițiativă legislativă în sens constituțional pentru niciunul dintre ministerele care alcătuiesc Guvernul. Tot astfel, pentru exercitarea inițiativei legislative cetățenești există reguli speciale. În același timp, nicio normă constituțională nu oferă temeiul juridic pentru împiedicarea vreunui deputat sau senator de a avea inițiativă legislativă, după cum nicio normă constituțională nu oferă temeiul juridic de a împiedica exercitarea dreptului de inițiativă legislativă al deputaților și senatorilor cu privire la propuneri legislative cu același obiect inițiate la nivelul Guvernului sau de către cetățeni. Dimpotrivă, Curtea Constituțională a României a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, atunci când acesta din urmă a intervenit în procesul de legiferare, adică și-a angajat  răspunderea  în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în temeiul art.114 alin.(1) din Constituţie, asupra proiectului Legii educaţiei naţionale, în condițiile în care  proiectul de lege se află în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională (a se vedea Decizia nr.1431/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.758/12.11.2010).
Citeste si:  Noile pasapoarte vor fi valabile 10 ani

Ca urmare, indiferent de domeniul de reglementare și activitatea Guvernului în legătură cu respectivul domeniu,  o hotărâre a Parlamentului  de constituire a unei comisii speciale  pentru realizarea unei unificări a reglementărilor specifice acelui domeniu, respectă cadrul constituțional și legal de referință, fiind menită asigurării dezideratului securității juridice.  Cu atât mai mult este susținută această inițiativă atunci când domeniul în discuție este cel al justiției,  care face obiectul monitorizării speciale a Comisiei Europene, prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Hotărârea Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției dă expresie realizării obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, în sensul unei coordonări a reglementărilor în domeniul menționat, care incumbă deopotrivă, în cadrul limitelor și competențelor lor constituționale, Parlamentului și Guvernului.

Astfel fiind, atât invitarea ministrului justiției pentru a prezenta, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, proiectul Legii de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și răspunsul favorabil al acestuia la invitația transmisă, este un act de cooperare constituțională loială,  respectând cadrul constituțional de referință.

Răspunsul la această invitație nu are semnificația unei ”transmiteri” a proiectului de lege de către Parlament, și nici a vreunei încălcări a procedurilor constituționale sau legale. Dimpotrivă, un refuz al ministrului justiției de a se prezenta în fața unei Comisii parlamentare și a oferi informații cu privire la acte ce intră în sfera de competență a acestei  Comisii, ar fi avut semnificația unui act grav de încălcare a Constituției. Curtea Constituțională a constatat recent că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României generat de un asemenea refuzde prezentare în  fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor(Decizia nr.611/2017).

Citeste si:  Lectii de inot mixte pentru copiii musulmani in Elvetia

În acest context, inițiativele parlamentare care ar putea privi același domeniu de reglementare sau aceleași soluții legislative promovate la nivelul Guvernului, sau preluarea acestora, cum este situația în cauză, țin de voința Parlamentului, care nu poate fi cenzurată nici de autoritatea executivă și nici de cea judecătorească.

Afirmațiile avansate în spațiul public de reprezentanți ai autorității judecătorești în sensul unei ”deturnări” a procesului de legiferare prin simplul fapt al preluării, din inițiativă parlamentară, iar nu guvernamentală, a unui proiect de lege definitivat în cadrul Ministerului Justiției, nesocotesc cadrul constituțional și legal de referință.  O astfel de preluare a unor soluţii legislative definitivate la nivelul Ministerului Justiţiei nu poate fi interpretată nici ca o ”deturnare”,  nici ca o ”abandonare” a soluţiilor legislative conturate în privinţa modificării legilor justiţiei   şi nici ca o ”lipsire de eficienţă” sau ca lăsare în ”derizoriu” a proiectului.   Complexitatea procesului legislativ în cadrul Parlamentului, cu implicarea a numeroși actori instituționali, în condiții de transparență, sunt tot atâtea garanții ale realizării funcției legislative în concordanță cu principiile unui stat democratic, iar simplul refuz al oricărei autorități publice de acceptare a procedurilor constituționale nu poate fi reținut ca fiind de natură să împiedice realizarea acestor proceduri ci, dimpotrivă, are semnificația plasării autorității în cauză deasupra legii.

Consiliul Superior al Magistraturii a emis avizulasupra proiectului de lege. Astfel, prin Hotărârea Plenului  Consiliului Superior al Magistraturii nr.974 din 28 septembrie 2017 ”analizând proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004  privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, transmis spre avizare de Ministerul Justiţiei, cu adresa nr.88.929 din 30 august 2017”,  s-a stabilit: ”art.1 – Avizează negativ proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004  privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, pentru considerentele prezentate în Anexa care face parte din prezenta Hotărâre.”  Aceste considerente au fost analizate la nivelul Ministerului Justiţiei.

III. Potrivit art.1 alin.(4) din Constituție, ”Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.”

În realizarea acestui principiu, toate autoritățile publice trebuie să dea dovadă de loialitate constituțională, respectându-şi competența constituțională,  și să coopereze în respectarea și realizarea principiilor și normelor constituționale. 

Autoritatea judecătorească nu are competenţa de a stabili situaţiile în care un proiect de lege  poate fi  iniţiat de către Guvern sau poate fi preluat de Parlament ca iniţiativă legislativă. Dacă autoritatea judecătorească ar avea îndrituirea constituțională să împiedice Parlamentul să legifereze, ar fi pusă în pericol însăși existența statului de drept, aceasta constituind o limitare nepermisă a  rolului Parlamentului, de a cărui esență este reprezentativitatea acestuia, spre deosebire de autoritățile executivă și judecătorească, autorități ce au alt rol și funcții în statul de drept.

Ministrul Justiţiei

                                                           Prof.univ.dr.Tudorel TOADER

loading...

Citeste si:

Comenteaza

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close