# Rogobete estimează la 10,5-11 miliarde de lei banii necesari sănătății pentru încheierea anului

> Aproximativ 9 miliarde de lei ar reveni Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Managerii trebuie să raporteze necesarul financiar și posturile.

Publicat: 27 octombrie 2026, 23:21 · Actualizat: 28 octombrie 2026, 00:01 · Autor: Horațiu Preda · Categorie: [Sănătate](https://news24.ro/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/rogobete-cere-date-despre-banii-necesari-si-posturile-din-spitalele/ · Publicație: News24

![Finanțarea spitalelor în discuție publică](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/psk-agentie-finantarea-spitalelor-1024x683.jpg)

**Ministrul Sănătății, [Alexandru Rogobete](https://news24.ro/alexandru-rogobete-anunta-inlocuiri-in-comisiile-care-intarzie/), a estimat că funcționarea întregului sistem sanitar până la încheierea anului ar necesita 10,5-11 miliarde de lei la rectificarea bugetară. El a prezentat suma luni seară, 26 octombrie 2026, la TVR 1, potrivit Digi24, înaintea discuției de marți cu managerii spitalelor și serviciilor de ambulanță. Informația a fost publicată de Libertatea.ro, care citează News.ro.**

Estimarea acoperă domeniul sănătății în ansamblu. Evaluarea cerută ulterior managerilor privește separat nevoile fiecărui serviciu de ambulanță și ale fiecărui spital din subordinea ministerului.

Din necesarul total, aproximativ 9 miliarde de lei ar urma să revină Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Ministerului Sănătății i-ar reveni fonduri pentru programele naționale și pentru îngrijirile din zonele critice:

- Unitățile de primiri urgențe (UPU).
- Anestezie și terapie intensivă.
- Secțiile care îngrijesc nou-născuți.

Ministrul a descris și o împărțire în două a banilor discutați: jumătate pentru programe, medicamente, decontările către farmacii și alte servicii medicale, iar cealaltă jumătate pentru concediile medicale.

Tot la TVR 1, Rogobete a criticat reducerea finanțării sănătății în favoarea unor investiții pe care le consideră amânabile. A dat ca exemple stadioane din Oradea și Brașov, susținând că direcționarea câtorva miliarde către asemenea proiecte arată lipsă de echilibru în alocarea banilor.

## Managerii trebuie să raporteze nevoile financiare și situația personalului

Marți, 27 octombrie 2026, Rogobete a discutat prin videoconferință cu șefii serviciilor de ambulanță din țară și cu managerii spitalelor ministerului. Discuția a vizat dificultățile financiare, personalul și funcționarea unităților, potrivit Agerpres, care citează mesajul publicat de ministru pe Facebook.

Despre evaluarea făcută împreună cu managerii, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a scris pe Facebook: „Astăzi am convocat, în videoconferință, managerii serviciilor de ambulanță din întreaga țară și managerii spitalelor din rețeaua Ministerului Sănătății. Am analizat împreună situațiile critice din spitale și din serviciile de urgență, blocajele financiare și măsurile care trebuie luate în perioada imediat următoare. Deciziile bugetare din ultimele luni au pus o presiune suplimentară pe sistemul de sănătate. Iar aici nu ne permitem blocaje. Siguranța pacienților și funcționarea serviciilor medicale nu pot fi sacrificate pentru atingerea unor obiective de austeritate”.

Solicitarea adresată conducerilor cuprinde trei categorii de informații:

Banii necesari pentru lunile rămase din an, cu salariile și celelalte cheltuieli de personal, medicamentele și materialele sanitare incluse.

Inventarul posturilor, pentru fiecare categorie profesională: numărul celor aprobate, ocupate, scoase la concurs și rămase vacante.

Ambulanțele noi recepționate în fiecare județ și capacitatea serviciilor de a răspunde solicitărilor de intervenție.

„Vreau să cunosc problemele reale ale fiecărei unități, să identific blocajele și să intervenim înainte ca lipsurile financiare sau de personal să afecteze pacienții”, a explicat Rogobete.

Evaluarea urmează unei alocări suplimentare pentru serviciile de urgență: „Săptămâna trecută am suplimentat cu 150 de milioane de lei finanțarea serviciilor de ambulanță și a unităților de primiri urgențe. Managerii au confirmat deja că această măsură a redus presiunea financiară”, a amintit ministrul.

Despre pașii de după această finanțare, el a adăugat: „Cele 150 de milioane de lei au redus presiunea imediată, dar nu reprezintă o soluție definitivă. Următorul pas este identificarea necesarului real pentru ultimele luni ale anului și asigurarea resurselor acolo unde există riscuri de blocaj. Nu putem construi un sistem de sănătate stabil doar prin reduceri de cheltuieli. Avem nevoie de finanțare predictibilă, de responsabilitate și de decizii adaptate realității din spitale”.

Rogobete și-a asumat responsabilitatea pentru stabilitatea serviciilor medicale și de urgență.

În privința organizării îngrijirilor, ministrul a dat asigurări la TVR 1 că spitalele nu vor fi închise. A susținut continuarea dezvoltării ambulatoriilor de specialitate, unde consultațiile și investigațiile se fac fără internare continuă, și a spitalizării de zi. El a afirmat că această politică a fost urmărită inclusiv în mandatul anterior, iar capacitatea ambulatoriilor a fost extinsă în mai multe locuri cu bani europeni și de la bugetul de stat.

Potrivit lui Rogobete, 80% dintre pacienții care ajung la spital pentru boli cronice au nevoie de modificarea tratamentului, urmărirea stării clinice, analize, imagistică ori consultații. Ministrul consideră nesustenabilă internarea lor timp de două-trei zile pentru asemenea servicii.

El a comparat și recuperarea după anumite intervenții chirurgicale: în urmă cu aproximativ 20 de ani, pacienții rămâneau internați trei-cinci zile, în timp ce acum, pentru multe proceduri, pot fi externați a doua zi. Rogobete a atribuit această schimbare evoluției tehnologiei și tehnicilor medicale.

Plata gărzilor ar putea crește treptat, inclusiv pentru medicii rezidenți. Rogobete a discutat această posibilitate cu Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, relatează Digi24. Colegiul așteaptă punerea în practică a inițiativei și susține o remunerare corespunzătoare pentru personalul medical.

Au fost discutate constituirea unui grup de lucru pentru propuneri legislative privind malpraxisul, adică răspunderea pentru erori profesionale medicale, și pregătirea unei noi legi în domeniu.

Discuțiile au vizat și sprijinul pentru rezidenți, reducerea formalităților administrative, precum și grăbirea recunoașterii profesionale și a echivalării calificărilor. Aceste demersuri îi privesc și pe medicii care se întorc în România din Regatul Unit. Colegiul și-a reafirmat dorința de a lucra cu ministerul pentru condițiile de muncă și calitatea îngrijirilor.

Pentru rectificarea bugetară, prin care se modifică alocările din buget, Rogobete a indicat luni finalul săptămânii următoare drept moment posibil. Ministrul a precizat că discuțiile erau încă în desfășurare.