# Franța așteaptă proteste împotriva scumpirilor, după discuția Macron-Dan despre navele atacate în Marea Neagră

> Autoritățile franceze estimează 250 de adunări și 80 de marșuri pe 17 octombrie. Guvernul avertizează asupra unor posibile confruntări.

Publicat: 17 octombrie 2026, 10:29 · Actualizat: 17 octombrie 2026, 11:21 · Autor: Andreea Ionescu · Categorie: [Apărare](https://news24.ro/aparare/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/romania-le-cere-aliatilor-echipamente-impotriva-dronelor-de-la-marea/ · Publicație: News24

![Vestă galbenă pe gard în Paris](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/proteste-in-franta-1-1024x683.jpg)

**În Franța sunt așteptați zeci de mii de manifestanți sâmbătă, 17 octombrie 2026, pentru a protesta față de scumpiri, inegalități și degradarea serviciilor publice. Premierul Sebastien Lecornu a avertizat că mobilizarea ar putea fi însoțită de noi violențe.**

Elevi, studenți, sindicaliști și participanți la mișcarea „Vestele Galbene” se vor alătura manifestațiilor, transmite Reuters, preluat de [News.ro](https://www.news.ro/externe/franta-se-pregateste-pentru-proteste-de-amploare-studentii-sindicatele-si-vestele-galbene-ies-in-strada-impotriva-scumpirilor-1922400617422026101122848783). Mobilizarea vine la o zi după convorbirea dintre președintele Franței, Emmanuel Macron, și președintele României, Nicușor Dan, privind navele comerciale atacate cu drone în [Marea Neagră](https://news24.ro/romania-vrea-sa-pastreze-finantarea-agriculturii-in-viitorul-buget/) și sprijinul francez pentru navigație.

## Autoritățile estimează participarea separat pentru Paris și restul țării

Ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, a prezentat următoarele estimări pentru mobilizarea de sâmbătă:

- În jur de 250 de adunări, alături de 80 de marșuri.
- În afara regiunii pariziene, cel mult 150.000 de participanți.
- În capitală, circa 40.000 de persoane.

La protestele din 13 octombrie, autoritățile estimaseră prezența a 161.500 de oameni. Organizatorii avansaseră un bilanț diferit, de 480.000 de participanți.

Mișcarea a pornit în septembrie, din liceele suburbiilor sărace situate în nordul Parisului. Lipsa profesorilor și starea școlilor au determinat primele proteste, înainte ca nemulțumirile să atragă și alte categorii sociale din țară.

Revendicările includ scumpirea carburanților, energiei și alimentelor, reducerea puterii de cumpărare, banii alocați serviciilor publice și proiectul de buget al guvernului francez.

Macron se apropie de încheierea mandatului, pe fondul unei scene politice fragmentate. Retragerea investitorilor din obligațiunile franceze, prin care statul se împrumută, a dus costurile finanțării la niveluri nemaiatinse în ultimele două decenii.

## Poliția investighează intervenții, iar guvernul avertizează asupra confruntărilor

Joi, 15 octombrie, Lecornu a spus că autoritățile se tem de alte episoade violente. Potrivit premierului, actualele proteste se numără printre cele mai violente din ultimele decenii, iar numărul polițiștilor răniți de la începutul lor depășește 900.

„Este un moment de oboseală pentru țară. Trăim într-o atmosferă de criză permanentă: războaie, inflație și probleme legate de puterea de cumpărare”, a declarat premierul Franței, Sebastien Lecornu, referindu-se la tensiunile sociale.

Guvernul susține că protestele sunt încurajate de Franța Nesupusă (LFI), partid de extremă stângă. Formațiunea neagă acuzația.

Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreaptă Adunarea Națională, conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale de anul viitor. Într-o vizită la Salonul Auto de la Paris, el a vorbit despre confruntările de care se teme: „Sunt extrem de îngrijorat. Va fi o zi de haos pentru Franța”.

Intervențiile poliției au provocat, la rândul lor, acuzații privind folosirea forței împotriva manifestanților. Au fost înregistrate răni grave, inclusiv cazul unui adolescent care a rămas fără o mână după ce a ridicat o grenadă asurzitoare.

Structura de control intern a poliției cercetează cel puțin 24 de cazuri în care agenții sunt suspectați de violențe.

Folosirea grenadelor asurzitoare a fost suspendată pentru manifestațiile elevilor. Ministrul de Interne a avertizat însă că ele ar putea fi utilizate sâmbătă.

„Dacă vor avea loc confruntări, pot fi utilizate toate tipurile de arme intermediare”, a declarat vineri, 16 octombrie, Laurent Nunez, ministrul francez de Interne.

## „Vestele Galbene” se organizează pentru noua mobilizare

Apelurile lansate pe rețelele sociale către participanții la mișcări mai vechi de protest par să fi mobilizat susținători.

„Vestele Galbene” au început să protesteze în 2018 împotriva creșterii taxelor pe motorină. Ulterior, revendicările au vizat mai larg traiul scump și inegalitățile sociale. Mobilizarea s-a redus după ce Macron a acceptat diminuări de taxe în valoare de miliarde de euro.

Yannick Maillou, profesor din La Creche, în vestul Franței, s-a alăturat mișcării în anul înființării sale. El spune că protestatarii au stabilit mai multe locuri de întâlnire, iar sindicatele și-au chemat membrii la manifestații.

Despre pregătirile participanților, profesorul și membrul mișcării „Vestele Galbene” Yannick Maillou a afirmat: „Se formează grupuri care vor acorda asistență medicală, în așteptarea unor posibile violențe ale poliției”.

Myrtil Devillers, participant la aceeași mișcare, susține revendicările, dar nu va fi prezent sâmbătă deoarece se află în străinătate.

El a explicat nemulțumirea legată de carburanți: „Eram un protestatar al Vestelor Galbene când benzina costa 1,40 euro pe litru. Imaginați-vă cum mă simt acum, când costă 2,20 euro”, a spus Myrtil Devillers, participant la mișcarea „Vestele Galbene”.

Referindu-se la categoriile afectate, el a adăugat: „Sistemul judiciar se plânge, educația se plânge, sectorul sănătății se plânge, prietenii mei care conduc afaceri se plâng”.

## România a cerut echipamente pentru protejarea litoralului și a navelor

Convorbirea dintre [Nicușor Dan](https://news24.ro/bulgaria-ia-in-calcul-sa-ceara-consultari-in-nato-din-cauza/) și Emmanuel Macron, din vineri, 16 octombrie, a urmat solicitării României de a primi echipamente de la aliați, potrivit Știri pe surse, care citează Le Monde.

Șeful statului a făcut public dialogul într-un mesaj pe Facebook, sâmbătă, 17 octombrie, potrivit Știri pe surse.

„Am avut ieri o discuție foarte bună cu Președintele Franței, Emmanuel Macron. Parteneriatul strategic dintre România și Franța reprezintă un pilon esențial al securității noastre comune și al cooperării bilaterale”, a transmis Nicușor Dan, președintele României, în mesajul publicat pe Facebook.

Despre poziția comunicată omologului francez, el a precizat: „Am exprimat profunda îngrijorare a României cu privire la recentele atacuri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră și, în acest context, am apreciat solidaritatea și sprijinul exprimate de Franța pentru siguranța navigației în regiune”.

După Consiliul European din 16 octombrie, la Bruxelles, președintele a anunțat oferta Franței de a trimite echipamente pentru securitatea Mării Negre. Experții francezi și partea română au început discuțiile pentru identificarea necesarului.

Cererea către Uniunea Europeană și aliați privește protecția în fața dronelor aeriene și navale, atât pentru litoral, cât și pentru navele din apropierea țărmului românesc.

Ajutorul solicitat are caracter temporar. Echipamentele cumpărate prin programul european SAFE sunt așteptate în următorii ani.

Într-o înregistrare B1 TV publicată pe YouTube la 17 octombrie 2026, președintele a explicat perioada pentru care România cere sprijin: „Am solicitat ajutor până când echipamentele pe care noi le am comandat pe safe vor veni în România”, a declarat Nicușor Dan.

Despre reacția franceză, el a precizat că „în 24 de ore deja Franța a răspuns”.

Președintele a invocat relația foarte bună dintre cele două state și a spus că amenințarea cu care se confruntă acum navele nu exista anul trecut. În privința celorlalți parteneri, a adăugat: „sunt convins că alți aliați vor răspunde”.

## Aliații discută securitatea Mării Negre pe 20 octombrie

Înainte de convorbire, Ministerul francez de Externe a condamnat joi, 15 octombrie, atacurile din vecinătatea coastelor României și Bulgariei. Instituția a spus că acestea sunt inacceptabile și încalcă flagrant dreptul internațional.

Franța a exprimat solidaritate cu cele două țări și a declarat că securitatea lor reprezintă o prioritate. Incidentele din ultimele săptămâni au afectat navigația comercială și transportul de mărfuri, iar București și Sofia au cerut măsuri suplimentare în NATO și în Uniunea Europeană.

Oana Țoiu, ministra interimară de Externe, a declarat vineri, 16 octombrie, că România și-a intensificat în 2026 colaborarea cu Bulgaria și Turcia, potrivit Mediafax. Cooperarea privește eliminarea minelor, siguranța navigației și protecția infrastructurii critice.

Ministra a legat dezvoltarea supravegherii radar de incidentele cu drone marine din vecinătatea portului Constanța, județul Constanța, sau din interiorul perimetrului portuar. Ea a precizat că Ministerul Apărării a prioritizat în acest an cumpărarea echipamentelor pentru apărare navală și monitorizarea riscurilor.

NATO va discuta securitatea Mării Negre într-o reuniune programată pe 20 octombrie, a mai anunțat Țoiu. Întâlnirea a fost convocată la solicitarea României de Mark Rutte, secretarul general al Alianței, după discuția acestuia cu Nicușor Dan și cu premierul Bulgariei.

## Dan și Macron au discutat și candidatura lui Dacian Cioloș

Dialogul celor doi președinți a cuprins și demersul României pentru conducerea Francofoniei.

„Totodată, am continuat dialogul privind candidatura României pentru funcția de Secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei”, a mai transmis Nicușor Dan în mesajul de pe Facebook.

Candidatul susținut de România este fostul premier Dacian Cioloș. Nominalizarea lui a fost anunțată de președinte în martie 2026, iar candidatura a fost depusă oficial la 15 aprilie.

În cursă sunt și trei candidate, inclusiv Louise Mushikiwabo, din Rwanda, actuala secretară generală, care urmărește obținerea unui nou mandat. Niciun reprezentant al Europei de Est nu a condus până acum organizația.

Votul pentru secretarul general al Organizației Internaționale a Francofoniei este programat la summitul din Cambodgia, din 15-16 noiembrie 2026.

**Citește și:**

- [Radu Miruță propune o cerere către NATO pentru Marea Neagră. România ar găzdui comandamentul militar din 2028](https://news24.ro/radu-miruta-propune-o-cerere-catre-nato-pentru-marea-neagra-romania/)