# Kaja Kallas condamnă atacul mortal de lângă România și avertizează că transporturile de hrană sunt amenințate

> După scufundarea Khorvy, Kaja Kallas avertizează asupra transporturilor de alimente. România a solicitat echipamente suplimentare contra dronelor.

Publicat: 23 octombrie 2026, 19:48 · Actualizat: 24 octombrie 2026, 16:40 · Autor: Horatiu Preda · Categorie: [Apărare](https://news24.ro/aparare/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/romania-va-primi-echipamente-pentru-interceptarea-dronelor/ · Publicație: News24

![Navă comercială în Marea Neagră](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/atacuri-cu-drone-in-marea-neagra-1024x682.jpg)

**Potrivit Forbes, [Kaja Kallas](https://news24.ro/zelenski-saluta-reluarea-avertizarilor-americane-despre-atacurile/), șefa diplomației Uniunii Europene, a condamnat atacul mortal cu drone împotriva unei nave comerciale din apropierea apelor teritoriale românești. Reacția sa privește atât siguranța navigației în Marea Neagră, cât și transporturile de alimente către piețele internaționale.**

„Atacurile rusești asupra navelor civile din Marea Neagră sunt nejustificate și pun o presiune puternică asupra aprovizionării globale cu alimente. Cel mai recent atac mortal cu drone asupra unei nave de marfă în apropierea apelor românești este o altă escaladare”, a scris Kaja Kallas pe platforma X.

Oficialul european a precizat că joi, 22 octombrie, a discutat despre înrăutățirea securității regionale cu ministrul român de Externe, Dan Neculăescu. Cei doi continuă să țină legătura.

Vineri, 23 octombrie 2026, Khorvy s-a scufundat. Potrivit Spotmedia, înaintea naufragiului, dronele loviseră în octombrie cel puțin șapte nave comerciale în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Bilanțul de atunci indica 30 de dispăruți și trei morți. Spotmedia cita Bloomberg, care relata că atacurile ajunseseră și în apele teritoriale ale României.

## Scufundarea Khorvy a lăsat un mort și trei dispăruți

Khorvy s-a răsturnat înainte de a se scufunda. La bord se aflau 10 ucraineni și 3 azeri. Salvatorii au adus în siguranță nouă persoane și au recuperat corpul unui marinar. Ministrul Apărării, Radu Oprea, a vorbit despre alte trei persoane dispărute și a apreciat că intervenția rapidă și profesionistă a redus pierderile umane.

Președintele României, Nicușor Dan, a încadrat atacul în escaladarea acțiunilor Rusiei împotriva Ucrainei și a felicitat forțele navale și garda de coastă pentru salvare. Potrivit Spotmedia, aceasta a fost prima sa reacție tranșantă de atribuire către Moscova a atacurilor din apropierea apelor românești, după ce anterior evitase o asemenea acuzație.

Un alt incident din octombrie, care a vizat nava turcească Royal Mammdov în largul litoralului românesc, a provocat moartea a două persoane.

Premierul României, Luca Niculescu, a condamnat vineri atacul asupra navei comerciale, pe care l-a numit: „o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a libertății navigației”. Pe Facebook, el anunțase cooperarea cu Bulgaria și Turcia pentru apărarea libertății de navigație și calificase incidentele din dimineața de 23 octombrie drept inacceptabile.

„Este timpul ca Rusia să ia în serios inițiativele de pace ale SUA și Europei”, a declarat Nicușor Dan după atac. În mesajul său de pe X, președintele a cerut și acceptarea propunerii de încetare a focului înaintate de Statele Unite și Europa.

## Kallas leagă atacurile de pierderile exportatorilor ucraineni

În discursul susținut marți, 20 octombrie, în Parlamentul European, [Kallas](https://news24.ro/romania-pierde-toate-cele-33-de-posturi-de-ambasadori-ue-kaja-kallas-publica-lista/) vorbise despre șase atacuri înregistrate într-un interval de zece zile, inclusiv în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Ora Știrilor. La acel moment, ea se referea la drone suspectate a fi rusești și considera incidentele o escaladare periculoasă, care nu poate fi acceptată.

Oficialul european a acuzat Moscova că încearcă să împiedice exporturile Ucrainei și să reducă încasările Kievului, în condițiile unor progrese militare ruse limitate. Estimarea prezentată de Kallas era de aproximativ 60 de milioane de euro pe zi pierdute din veniturile de export.

Grâul, porumbul și orzul se numără printre produsele pentru care Ucraina este unul dintre principalii exportatori mondiali. O parte importantă a mărfurilor agricole pleacă pe mare. Întreruperea transporturilor poate afecta veniturile producătorilor ucraineni și aprovizionarea cumpărătorilor externi, făcând livrările mai puțin previzibile.

Kallas a comparat situația cu blocada din 2022, când aproximativ 20 de milioane de tone de cereale ucrainene au rămas fără posibilitatea de a fi exportate. Ea a precizat că rezervele mondiale de cereale sunt acum mai mari decât atunci, dar că dificultățile transportului se suprapun altor amenințări pentru alimentație.

În evaluarea sa, riscurile se cumulează:

- Un posibil episod climatic de tip super El Niño poate afecta producția agricolă.
- Seceta lovește regiuni din ambele emisfere.
- Războiul din Orientul Mijlociu perturbă exporturile de îngrășăminte.
- Atacurile îngreunează folosirea rutelor de transport pentru cerealele ucrainene.

Suprapunerea acestor probleme poate accentua presiunile asupra aprovizionării alimentare mondiale, a avertizat Kallas, care a acuzat Rusia că îngreunează asigurarea hranei la nivel internațional.

Șefa diplomației europene a avertizat și asupra amenințărilor la adresa culoarelor de solidaritate, rutele terestre dezvoltate de Uniunea Europeană după invazia din 2022 pentru exportul mărfurilor ucrainene. Potrivit ei, Rusia vizează puncte de frontieră cu Moldova, România și Polonia. Aceste trasee oferă o alternativă atunci când porturile ucrainene sunt afectate, iar infrastructura românească este utilizată pentru tranzitul produselor către piețele externe.

## Oprea separă evaluarea sa despre Rusia de investigația dronelor

Radu Oprea a declarat la Realitatea PLUS, în seara zilei de 23 octombrie, că piloți aflați la manșa unor avioane F-16 au doborât drone după intrarea acestora pe teritoriul României. Ministrul a spus că armata are mijloacele necesare, pe care le menține în alertă, pentru a interveni și în cazul altor incursiuni.

El a explicat că asemenea intervenții urmăresc descurajarea celor care verifică reacția României și a aliaților. În aprecierea ministrului, incursiunile constituie și provocări îndreptate împotriva NATO.

Oprea a considerat posibilă implicarea Rusiei, dar a făcut distincție între propria evaluare și investigația asupra originii dronelor. El și-a susținut aprecierea prin faptul că navele lovite duceau în Ucraina materiale care nu țineau de operațiunile militare de pe front. Publicarea informațiilor ar putea urma stabilirii certe a provenienței aparatelor, a explicat ministrul.

La 2 octombrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, descrisese atacurile ca represalii. El susținuse că Ucraina avea de plătit și indicase drept obiectiv stoparea transportului pe mare al muniției, echipamentelor și combustibilului pentru armata ucraineană.

Au fost vizate însă și nave încărcate cu cereale ori cu alte produse agricole din Ucraina, ale cărei exporturi sunt boicotate de peste trei ani. Ucraina, la rândul ei, a atacat 13 petroliere rusești aparținând flotei din umbră, dar și baza navală și terminalul petrolier de la Novorossiîsk.

## Locul loviturii determină autoritățile care intervin

Incidentele din octombrie au afectat atât zonele economice exclusive, cât și apele teritoriale. Cele două au regimuri diferite: în zona economică exclusivă, statul deține drepturi asupra resurselor și asupra anumitor activități economice.

Oprea a explicat că apărarea apelor teritoriale este responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale. Pentru intervențiile dincolo de această limită, ministrul a indicat drept autorități competente Paza de Coastă și Ministerul Afacerilor Interne.

Succesiunea atacurilor a inclus mai multe puncte din vestul Mării Negre:

- În noaptea de 12 spre 13 octombrie, nave comerciale au fost lovite în largul Bulgariei.
- În zilele care au urmat, au fost semnalate incidente în apropierea gurilor Dunării.
- La 15 octombrie, dronele au lovit lângă litoralul românesc petrolierele Wine Trader, cu pavilion San Marino, și Yara J, cu pavilionul Comorelor.

Atacurile asupra celor două nave de lângă Sulina au precedat cu aproximativ o săptămână scufundarea Khorvy. Yara J, care transporta mărfuri chimice și petroliere, a fost lovită la aproximativ 10 mile de Sulina, în apele teritoriale românești.

## România a cerut echipamente suplimentare pentru interceptare

În declarația despre atacul letal, ministrul de Externe, Dan Neculăescu, a folosit formularea: „o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a libertății de navigație”, fără să atribuie incidentul Rusiei.

În privința cooperării cu NATO, el a cerut: „accelerarea implementării capacităților suplimentare de supraveghere”. Mijloacele suplimentare fuseseră convenite la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic ținută cu trei zile înainte.

La 23 octombrie, înainte ca ministrul Apărării să intervină la televiziune, Nicușor Dan anunțase echipamente suplimentare pentru doborârea dronelor. Sprijinul urma solicitărilor adresate partenerilor NATO după recentele incidente maritime, potrivit TVR Info.

Întrebat despre protecția porturilor Constanța și Midia-Năvodari, aflate în județul Constanța, Oprea a pus accentul pe colaborarea cu aliații și pe acțiunile diplomatice. Potrivit ministrului, în săptămâna anterioară președintele discutase atât cu premierul bulgar, cât și cu Mark Rutte, secretarul general al NATO. Consiliul NATO fusese convocat, iar aliații anunțaseră că sprijină România.

Timpul foarte scurt de reacție impune supraveghere mai atentă și transmiterea rapidă a informațiilor, a explicat Oprea. El consideră detectarea timpurie a amenințărilor una dintre lecțiile războiului de lângă România. Atât echipamentele deja disponibile, cât și cele în curs de achiziție ar urma să mărească posibilitățile de intervenție ale armatei.

În aceeași săptămână, ministrul discutase cu reprezentanți europeni despre punerea rapidă în funcțiune a unui centru de cooperare dedicat securității Mării Negre.

## Liderii europeni cer navigație sigură pentru exporturile agricole

Prin concluziile adoptate la 16 octombrie 2026, Consiliul European solicitase restabilirea imediată a navigației civile și comerciale în condiții de siguranță, potrivit clubeconomic.ro. Liderii europeni au condamnat atacurile din zonele economice exclusive ale României și Bulgariei ca încălcări grave ale regulilor internaționale și maritime.

Ei au legat siguranța navelor de menținerea exporturilor agricole ucrainene și de aprovizionarea internațională cu alimente. Au cerut, totodată, consolidarea culoarelor de solidaritate dintre Uniunea Europeană și Ucraina, utilizate pentru cereale și alte mărfuri.

Intensificarea atacurilor a alarmat-o profund pe președinta Comisiei Europene. În aprecierea sa, acestea reprezintă încă un pas în escaladarea provocată de Rusia.

La 7 octombrie, cu ocazia zilei de naștere a lui Vladimir Putin, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, îi transmisese disponibilitatea de a facilita negocieri între Moscova și Kiev. Pe 22 octombrie, într-o discuție cu președintele Bulgariei, Rumen Radev, Erdogan a precizat că ține legătura cu ambele tabere, dar că niciuna nu acceptă oprirea focului, inclusiv în Marea Neagră.

Foști amirali turci au criticat doctrina Patria Albastră pentru lipsa protecției navelor cu pavilion turc. Această doctrină privește securitatea și drepturile economice pe care Ankara le revendică în mările din jurul Turciei, între care și Marea Neagră.

## Oprea pregătește discuții cu Bulgaria și Turcia

Ministrul Apărării a anunțat și examinarea contractelor pentru echipamente militare încheiate de Guvernul Bolojan prin programul SAFE. Verificările sunt făcute împreună cu reprezentanții ministerului, în dialog continuu cu ministrul Economiei, Zamfir.

Oprea a precizat că activitatea industrială, inclusiv industria națională de apărare, intră în responsabilitatea Ministerului Economiei. El a amintit că gestionase acest domeniu în perioada 2023-2024. Cei doi miniștri intenționează să prezinte corect și transparent informațiile despre contracte, în limitele în care acest lucru este posibil.

Potrivit calendarului prezentat la 23 octombrie, Radu Oprea urma să se deplaseze în săptămâna următoare la Sofia, pentru o întâlnire trilaterală cu miniștrii Apărării din Bulgaria și Turcia, dedicată securității la Marea Neagră.

**Citește și:**

- [Europarlamentarii cer blocarea exporturilor de alumina spre Rusia. Scrisoare pentru Kaja Kallas](https://news24.ro/europarlamentarii-cer-blocarea-exporturilor-de-alumina-spre-rusia-scrisoare-pentru-kaja-kallas/)
- [Uniunea Europeana refuza numirea unui emisar pentru Rusia. Ce a decis Kaja Kallas in Cipru](https://news24.ro/uniunea-europeana-refuza-numirea-unui-emisar-pentru-rusia-ce-a-decis-kaja-kallas-in-cipru/)