# Virgil Bălăceanu cere pedepse penale pentru sabotaj după incendiul de lângă Carfil

> Trei persoane sunt cercetate după incendiul de lângă Carfil. Bălăceanu cere schimbarea Codului Penal, iar firmele civile reclamă pierderi.

Publicat: 27 octombrie 2026, 13:54 · Actualizat: 27 octombrie 2026, 15:36 · Autor: Gabriel Enache · Categorie: [Politică](https://news24.ro/politica/index.html.md) · Pagina web: https://news24.ro/sorin-grindeanu-cere-sanctionarea-sabotajelor-pe-care-le-atribuie/ · Publicație: News24

![Poartă metalică și munții Brașov](https://news24.ro/wp-content/uploads/2026/10/sabotaj-carfil-1024x683.jpg)

**Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a cerut marți, 27 octombrie 2026, la Digi24, modificarea rapidă a Codului Penal pentru pedepsirea sabotajului în România. Solicitarea vine după anunțul autorităților despre presupusa coordonare din Rusia a rețelei investigate pentru incendiul de lângă uzina Carfil, din municipiul Brașov, județul Brașov.**

Bălăceanu susține că sabotajul a fost eliminat din Codul Penal începând cu 1990 și că, anterior, pedeapsa prevăzută era de 15-20 de ani. El consideră că pedepsele aspre trebuie să contribuie la prevenirea unor asemenea acțiuni.

În cazul incendiului din septembrie, procurorii cercetează deja trei persoane pentru tentativă la acte de diversiune. Aceasta este încadrarea penală anunțată de anchetatori, distinctă de solicitarea generalului privind modificarea legii.

## Bălăceanu cere prevenție și investiții în protecția fabricilor

Întrebat despre obiectivele Rusiei, generalul a apreciat că acțiunile discutate vizează industria europeană de apărare. El a făcut distincția între atacuri asupra fabricilor de echipamente militare, munițiilor ori infrastructurii legate de Ucraina și cazul de la Brașov, unde incendiul s-a produs lângă întreprinderea militară din portofoliul ROMARM.

Bălăceanu a subliniat că, potrivit SRI, rețeaua a fost destructurată.

În evaluarea sa, eficiența serviciilor de informații trebuie judecată prin capacitatea de a împiedica atacurile, nu doar prin identificarea celor responsabili după producerea lor. Prevenirea este dificilă, dar posibilă, a subliniat Bălăceanu.

Generalul a avertizat că serviciile de informații, Ministerul de Interne și Direcția Generală de Informații a Apărării nu pot acoperi singure întregul teritoriu și fiecare obiectiv de apărare sau de infrastructură critică. El cere cooperare între instituții, investiții ale întreprinderilor în protecție și verificarea modului în care personalul de securitate își îndeplinește atribuțiile.

Despre posibilele acțiuni următoare, Bălăceanu a avertizat:

> „Mă aștept la o intensificare a acestor acțiuni, deocamdată era avut în vedere Brașovul. Ne spune Serviciul Român de Informații că cei care au fost racolați de către ruși erau pregătiți și pentru alte acțiuni de sabotaj în Brașov. Țineți seama că în Brașov sunt și alte platforme industriale care devin din ce în ce mai importante pentru industria de apărare a României, atât cât putem noi să o restartăm. Pe lângă Carfil, în apropiere de Brașov este și IAR Ghimbav și mai sunt și alte întreprinderi în zona Brașovului”, a declarat generalul.

Luni, 26 octombrie, la Antena 3 CNN, el susținuse și necesitatea unei dezbateri în România despre apărarea totală, concept pe care l-a asociat cu pregătirea propriilor capacități de apărare și cu exemplele țărilor nordice, baltice și Poloniei.

## Incendiul a distrus hala civilă, fără să ajungă la Carfil

În noaptea dintre 13 și 14 septembrie 2026, în apropierea orei 03:00, a izbucnit incendiul. Potrivit Observator News, camerele de supraveghere au surprins un bărbat coborând de pe acoperișul halei civile; apoi, înăuntru are loc o explozie și izbucnesc flăcările.

Hala a fost distrusă. Fabrica de armament nu a fost atinsă de incendiu. Experții au avansat două ipoteze: autorii ar fi confundat clădirea civilă cu uzina sau ar fi urmărit propagarea focului către aceasta.

Bărbatul a urcat pe acoperiș folosind scara roșie de incendiu. A smuls un aparat de climatizare, apoi s-a dus la penultimul luminator, unde a fost descoperit un recipient cu substanțe inflamabile. Ar fi desprins cu forța placa de policarbonat, apoi ar fi aruncat în interior un cocktail Molotov, un dispozitiv improvizat pentru incendiere.

Despre obiectele descoperite acolo, Marius Vlad, administratorul unui service auto din hala incendiată, a relatat: „Practic au spart cu ciocanul, că s-a găsit și ciocanul aici la fața locului. Și s-a urcat cu un bidon de 5 litri de benzină. Și de acolo...”.

În clădire funcționau cinci firme, între care o societate de panouri fotovoltaice, service-ul auto și o spălătorie de textile. Platforma găzduiește și Carfil, filială a companiei naționale ROMARM, precum și parcul industrial al Consiliului Județean Brașov. Între hala civilă și fabrica de armament se află un gard.

Administratorul service-ului a descris pierderile propriei firme:

> „La ora 3 noaptea să fii trezit că îți arde și să vii să vezi că totul e distrus, toată munca ta de o viață. Pagubele? Ca să înțelegeți! Nouă ne-a ars inclusiv arhiva. Ne-a ars tot. Estimativ, plus minus, 500.000 de euro”, a spus Vlad.

Administratorul spălătoriei de textile, Florin Muscalu Crețu, a vorbit despre afacerea sa distrusă:

> „Nici nu m-am gândit că aș putea să pierd toată afacerea într-o clipă și când am venit aici totul era scrum. Este munca mea de 18 ani și ceva și totul s-a dus pe apa sâmbetei”, a relatat acesta.

## Trei persoane sunt cercetate pentru tentativă la acte de diversiune

În ancheta deschisă după incendiul din septembrie lucrează procurori, ofițeri de informații și polițiști specializați în combaterea crimei organizate. Luni, 26 octombrie, Poliția Română, Serviciul Român de Informații (SRI) și procurorii DIICOT au anunțat, în comunicate citate de Gândul, că din Federația Rusă ar fi putut fi coordonat incendiul.

Sunt cercetați doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, rezidenți în state ale Uniunii Europene. Acuzațiile privind participarea lor și coordonarea rusă nu reprezintă o stabilire a vinovăției. Persoanele cercetate sunt prezumate nevinovate până la o hotărâre judecătorească definitivă.

Doi suspecți au fost prinși în Germania și arestați preventiv. Potrivit procurorilor, aceștia ar fi pregătit acolo acțiuni asemănătoare.

Al treilea suspect era localizat în Polonia la 26 octombrie, dată la care autoritățile române obținuseră pe numele lui un mandat european de arestare. A fost reținut ulterior în Polonia. România a cerut extrădarea tuturor celor trei; procedurile judiciare continuă în cooperare cu autoritățile mai multor state europene.

Potrivit purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, investigațiile au confirmat implicarea mai multor cetățeni proveniți din foste state sovietice, stabiliți în țări ale Uniunii Europene. El a spus că membrii grupului ar fi primit misiuni de la coordonatori ruși și pentru alte țări din regiune.

Între obiectivele pe care rețeaua le-ar fi avut în vedere se aflau fabrici de armament publice și private, alte instalații industriale strategice și infrastructuri militare, atât în România, cât și în alte state ale Uniunii Europene.

În evaluarea SRI, cazul face parte dintr-o campanie de sabotaj desfășurată în Europa și atribuită Federației Ruse. Investigațiile din 2026 ar fi scos la iveală și alte tentative pe teritoriul României, inclusiv unele îndreptate împotriva facilităților militare internaționale ori utilizate la instruirea militarilor ucraineni.

Potrivit serviciului, asemenea acțiuni urmăresc intimidarea, afectarea capacităților de apărare și reducerea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională. Ancheta urmărește identificarea tuturor participanților, verificarea unor posibile legături cu alte incidente și prevenirea altor atacuri.

## Recrutarea poate începe cu fotografii plătite

SRI avertizează că recrutarea executanților poate porni pe platformele sociale, prin oferte de bani pentru fotografierea unor clădiri, supravegherea unor obiective sau transmiterea de informații aparent banale. Ulterior, solicitările pot ajunge la distrugeri, incendieri și chiar asasinate.

În cazul unui refuz de a continua, coordonatorii pot recurge la amenințări, presiuni și șantaj. Serviciul arată că sunt vizate în special persoane cu dificultăți financiare, dependențe sau antecedente infracționale, vulnerabilități folosite pentru recrutare și control.

Pentru ascunderea identității pot fi utilizate transportul, cazarea ori instrumentele de plată înregistrate pe alte nume, cartele telefonice din state terțe și aplicații de mesagerie criptată. SRI precizează că niciun astfel de comportament, analizat separat, nu dovedește participarea la sabotaj.

## Carfil își întărise paza după avertismente

Marți, 27 octombrie, Mircea Tanțău, directorul general Carfil, a declarat, într-o intervenție relatată de Adevărul.ro, că societatea fusese avertizată în primăvara anului 2026, probabil în martie, asupra unor posibile sabotaje. Avertismentele priveau industria românească de armament, cu precădere Carfil, și au fost repetate în timpul verii, probabil în august.

În declarația pentru Observator News, Tanțău a situat avertismentele privind Carfil și ROMARM încă din iarnă. Cele două relatări diferă asupra momentului primelor avertizări. Directorul a spus că societatea întărise paza și informase poliția.

Directorul a spus că în zonă fuseseră văzute persoane care făceau fotografii ori intrau în parcarea din fața uzinei fără să aibă un motiv să se afle acolo. Măsurile de securitate, începute în primăvară, au fost intensificate în august. Acestea au inclus:

- Instruirea suplimentară a personalului de pază și securitate, pe baza unor decizii interne.
- Avertizarea angajaților să urmărească și să semnaleze activități suspecte în apropierea fabricii.
- Limitarea accesului auto în parcarea preuzinală la mașinile angajaților.
- Îndepărtarea din parcare a persoanelor care nu lucrau la uzină.

În jurul orei 03:00, în noaptea incendiului, directorul a fost anunțat de ofițerul de la primul post de pază că o clădire din parcul industrial ardea. Tanțău s-a uitat la imaginile camerelor de supraveghere, fără să vorbească cu pompierii. La 06:30, când a ajuns la serviciu, focul fusese stins. Mai târziu și-a anunțat superiorii de la București, iar ancheta a fost deschisă.

Prima explicație pe care a luat-o în calcul îl privea pe un fost angajat al unei firme din parc. Directorul a relatat că presupusese o răzbunare, deoarece persoana surprinsă aruncând dispozitivul incendiar părea să cunoască locul. Ulterior, a aflat că această ipoteză nu se confirmase.

Din fabrica Carfil ies muniții, drone și sisteme antidronă. Tanțău a arătat că producția cuprinde atât articole militare, cât și unele cu dublă utilizare, civilă și militară. A enumerat muniția destinată aruncătoarelor și lansatoarelor, iar dintre produsele mai recente, muniția de eficacitate ridicată pentru drone utilizate în operațiuni militare.

În opinia directorului, incidentul urmărea intimidarea conducerilor Carfil și ROMARM și exercitarea de presiuni asupra lor. El a declarat că acestea nu se vor lăsa intimidate sau șantajate.

## Ministerul de Interne anunță securitate suplimentară la obiectivele de apărare

Ministerul de Interne a anunțat măsuri de securitate sporite în preajma platformelor industriei de apărare și la depozitele de armament. Atacul a fost condamnat public de președintele Nicușor Dan și de premierul Luca Niculescu.

Într-un caz separat, un cetățean rus a fost arestat. Este bănuit că ar fi fotografiat și filmat, din februarie până în iulie, obiective militare și elemente de infrastructură critică. Potrivit anchetatorilor, ar fi mers în mai multe județe pentru a duce la îndeplinire misiunea.

Sorin Grindeanu, liderul PSD și președintele Camerei Deputaților, a reacționat marți, 27 octombrie 2026, pe Facebook: „Toleranță zero pentru actele de sabotaj și de diversiune orchestrate de Federația Rusă pe teritoriul României!”.

Despre răspunsul statului, Grindeanu a adăugat: „Nu vom accepta nicio încălcare a suveranității și securității statului român, iar astfel de acte nu pot rămâne nesancționate”.

El a asociat incendiul din Brașov cu recentele atacuri cu drone din regiunea Mării Negre, susținând că aceste incidente fac parte dintr-o strategie împotriva statelor NATO. În postare a vorbit despre un incendiu la fabrica de armament, deși pagubele au fost produse firmelor civile din vecinătate.

Președintele Camerei Deputaților a solicitat instituțiilor de forță consolidarea securității naționale și prevenirea unor asemenea acțiuni. „Protejarea românilor și a infrastructurii critice a României sunt prioritatea noastră numărul unu”, a mai transmis acesta.