Trecutul nostru din cele mai vechi timpuri

0 374

Cinstirea crucii inca din timpul dacilor

Numele Dacia si a poporului dac, stramosii nostrii, vine de la prima regina a statului dac strabun, Dacia-Dokia-Sorita, slujitoarea Soarelui, Marele Zeu, care a fost preoteasă si regina pe la 3.000 i.e.n . La impactul cu romanii, dacii credeau dintotdeauna în nemurirea sufletului si erau deja monoteisti.

Din punct de vedere al conceptiei filosofico-religioase, erau si au rămas net superiori romanilor. Ei nu credeau decât într-un singur om-zeu, Zalmolxis, care avea să devina model pentru Iisus Hristos mai târziu, asa cum Kybele-Kotys avea sa devină sursă de inspirație pentru Fecioara Maria.

Getii cinsteau crucea văzând ca una din cele mai frumoase constelatii din emisfera boreala compusa din 50 de stele vizibile are principalele stele dispuse în cruce, în dreptul Căii Lactee. Numele constelației Lebăda este astfel un omagiu adus Păsării Divine pentru geto-daci.

Iata ce ne arată Platon în “Charmides”, unul din celebrele lui dialoguri, din care extragem un pasaj absolut senzational: “Asa stau lucrurile, Charmides, si cu descântecul nostru. L-am învățat, cu prilejul unei expeditii, de la unul dintre medicii traci ai lui Zalmoxis, despre care se zice ca au și darul de a te face nemuritor.
Căci, toate se trag din suflet, atât cele rele, cât si cele bune, ale trupului și ale ființei noastre întregi, revarsându-se din suflet, asa cum se răsfrâng de la cap asupra ochiului.

Ca urmare, mai ales sufletului trebuie să îi dăm îngrijire, dacă vrem ca, deopotrivă, capul, cât și restul trupului să o ducă bine.
Iar sufletul, se îngrijește cu anumite descântece, care sunt, la rândul lor, spusele si gândurile frumoase!”

loading...

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.