UE suspendă ajutorul pentru teritoriile palestiniene după atacul asupra Israelului

Deblocați gratuit Editor’s Digest

Roula Khalaf, redactor al FT, își selectează articolele preferate în acest buletin săptămânal.

UE a pus sub semnul întrebării toate finanțările pentru dezvoltare destinate teritoriilor palestiniene, ca răspuns la atacul Hamas asupra Israelului, după decizii similare luate de Germania și Austria.

„Amploarea terorii și brutalității împotriva Israelului și a poporului său reprezintă un punct de cotitură. Nu poate exista o situație ca de obicei”, a scris Olivér Várhelyi, comisarul european pentru politica de vecinătate a UE, pe platforma de socializare X, cunoscută anterior sub numele de Twitter.

„Toate plățile [are] suspendate imediat. Toate proiectele puse sub semnul întrebării. Toate noile propuneri de buget, inclusiv pentru 2023 [are] amânate până la noi ordine”, a declarat Várhelyi. „Incitarea la ură, violență și glorificarea terorii au otrăvit mințile a prea mulți”, a adăugat el. „Avem nevoie de acțiune și avem nevoie de ea acum”.

Decizia UE afectează ajutoare în valoare de 691 de milioane de euro și vine după ce guvernul german a declarat mai devreme, luni, că va opri asistența bilaterală în valoare de 125 de milioane de euro care trebuia să fie acordată în acest an, în așteptarea unei examinări „cuprinzătoare” a modului în care a fost utilizat acest ajutor.

Ajutorul austriac în valoare de 19 milioane de euro a fost, de asemenea, oprit.

Cei 27 de miniștri de externe ai UE urmează să se reunească marți pentru o reuniune de urgență privind reacția blocului la atac. Aceștia se vor reuni la Muscat, în Oman, unde urmau să participe la un Consiliu de cooperare UE-Golf.

UE se angajase să acorde un sprijin financiar în valoare totală de 1,18 miliarde de euro în perioada 2021-2024 în cadrul unui program comun pentru Cisiordania și Gaza, care este controlată de Hamas.

Comisia Europeană a negat că vreun ban ar fi ajuns la Hamas. „UE nu finanțează Hamas sau activitățile teroriste ale acesteia, direct sau indirect”, a declarat aceasta, adăugând că a avut o „politică de non-contact” cu grupul din 2007.

Proiectele finanțate de blocul comunitar au fost realizate de partenerii de dezvoltare, cum ar fi organizațiile neguvernamentale.

„Agresiunea din partea Hamas trebuie să înceteze, iar ostaticii să fie eliberați”, a declarat comisia, adăugând că Israelul are dreptul la autoapărare.

În atacurile surpriză de sâmbătă, peste 700 de israelieni – majoritatea civili – au fost uciși și aproximativ 100 de persoane au fost luate ostatice în cea mai mortală zi de conflict din istoria țării.

Unele capitale europene sunt reticente în a îngheța complet finanțarea bilaterală și a UE, argumentând că ar pedepsi mai degrabă civilii decât autorii atacului. Italia a declarat luni că va continua să acorde ajutor umanitar teritoriilor palestiniene.

Ministrul german al dezvoltării, Svenja Schulze, a declarat duminică seară că atacurile au marcat un „punct de cotitură teribil” și că Germania încearcă să se coordoneze cu aliații cu privire la modul cel mai bun de a răspunde. Schulze, din partidul social-democrat al cancelarului Olaf Scholz, a declarat că guvernul german trebuie să își revizuiască „întregul angajament pentru teritoriile palestiniene”.

Israelul a promis o ripostă militară copleșitoare, concentrată asupra Fâșiei Gaza, enclava îngustă de coastă în care trăiesc aproximativ 2 milioane de palestinieni, în condiții înguste și adesea mizere, de unde au fost planificate și lansate atacurile.

Luni, armata israeliană a declarat că a securizat regiunile de frontieră din jurul Gaza, inclusiv cele câteva breșe în gardul perimetral puternic fortificat pe care atacatorii le-au făcut pentru a intra în sudul Israelului și a-și începe ravagiile. Israelul a declarat că a bombardat peste 1.000 de ținte din Gaza în cursul nopții.

Germania a declarat că este încrezătoare că angajamentele sale de ajutor existente au fost utilizate în principal pentru „cooperarea pentru dezvoltare pe termen lung”, citând ca exemple proiecte de salubritate și de formare.

Berlinul nu oferă nicio finanțare Autorității Palestiniene, a precizat aceasta. Aceasta a subliniat că blocarea plăților a fost temporară.

Parlamentarii din partea Uniunii Creștin-Democrate, aflată în opoziție, au declarat că suspendarea de luni ar trebui considerată doar un „prim pas” și au cerut un răspuns mai ferm.

Într-un interviu acordat Zeit Online, purtătorul de cuvânt al CDU pentru politică externă, Roderich Kiesewetter, a cerut o „revizuire generală” interdepartamentală, implicând Ministerul de externe, Ministerul Dezvoltării, Ministerul de Interne și Ministerul Economiei, a modului în care este cheltuit tot ajutorul german în Palestina și către ce organizații este direcționat.

El a indicat organizațiile din Germania care primesc fonduri guvernamentale și despre care a spus că au legături cu organizații teroriste, inclusiv Hamas și Hezbollah, grupul libanez.