UE va lua în considerare includerea Gărzilor Revoluționare ale Iranului pe lista teroriștilor

UE analizează opțiunile legale pentru a desemna Gărzile Revoluționare ale Iranului drept organizație teroristă, într-o schimbare politică importantă care ar risca să pună capăt oricăror speranțe de restabilire a unui acord internațional menit să împiedice Teheranul să dezvolte capacitatea de a produce o armă nucleară.

Mișcarea, care are sprijinul Franței și al Germaniei – ambele părți la un acord nuclear internațional cu Iranul – vine ca răspuns la furnizarea de către Teheran de drone armate Rusiei pentru a fi folosite în războiul său împotriva Ucrainei, împreună cu reprimarea violentă a protestelor interne.

Parisul și Berlinul și-au exprimat sprijinul pentru această măsură în cadrul unei întâlniri a miniștrilor de externe săptămâna trecută, au declarat pentru Financial Times patru oficiali care au cunoștință despre discuții. Serviciul juridic al UE va redacta un aviz pentru cele 27 de capitale ale blocului cu privire la legalitatea măsurii în următoarele trei săptămâni.

„Da, unele state membre susțin această propunere”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, într-un interviu. „Mulți ar fi în favoarea”.

Este foarte neobișnuit ca guvernele să desemneze armata unui alt stat ca organizație teroristă, iar sprijinul pentru această inițiativă subliniază poziția tot mai dură a capitalelor occidentale față de republica islamică.

Marea Britanie își desfășoară deja propria analiză pentru a stabili dacă să impună desemnarea gărzilor, cea mai puternică aripă a aparatului de securitate al statului iranian. Administrația Trump a inclus gărzile pe lista organizațiilor teroriste în 2019.

Pozițiile Germaniei și Franței sunt importante, deoarece cele două țări – alături de Marea Britanie, Rusia și China – sunt semnatare ale acordului nuclear din 2015 dintre Teheran și puterile mondiale.

Franța este interesată de o eventuală desemnare a anumitor divizii regionale ale gărzilor ca entități teroriste, mai degrabă decât a întregii instituții, potrivit unui oficial francez. Ministerul său de externe nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Ministerul de externe al Germaniei a declarat că „există nu numai obstacole politice, ci și mari obstacole juridice” pentru o desemnare teroristă.

Borrell, susținut de Paris, Berlin și Londra, este principalul mediator al discuțiilor indirecte dintre SUA și Iran, într-un efort de a salva ceea ce a mai rămas din acordul moribund, cunoscut după inițialele sale JCPOA.

Acesta a impus limite stricte asupra activității nucleare a Teheranului în schimbul ridicării multor sancțiuni occidentale. Dar s-a prăbușit după ce președintele american de atunci, Donald Trump, s-a retras unilateral din el în 2018 și a impus valuri de sancțiuni asupra republicii islamice.

Iranul a răspuns prin agresivitate prin extinderea programului său nuclear și acum îmbogățește uraniu aproape de gradul de armament. Guvernele occidentale au încercat să separe discuțiile nucleare de alte preocupări legate de Iran, deoarece consideră că JCPOA este cea mai bună șansă de a împiedica Teheranul să dezvolte capacitatea de a produce arme nucleare.

Dar acest lucru s-a schimbat pe măsură ce Occidentul a devenit mai iritat de decizia Iranului de a vinde arme Rusiei și de reprimarea protestatarilor.

Borrell a declarat că aceste două probleme au fost „cu siguranță o influență politică” asupra politicii UE față de Iran.

Nu au mai avut loc discuții nucleare din septembrie, când Iranul a fost acuzat că a respins un proiect de acord pentru salvarea acordului care fusese convenit de ceilalți semnatari.

În acea lună, au izbucnit proteste în Iran după ce Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit în custodia poliției după ce a fost arestată pentru că nu și-a purtat corect hijab-ul obligatoriu.

Borrell a avertizat că perspectivele negocierilor legate de JCPOA, deja îndepărtate, se vor prăbuși dacă UE va continua cu o desemnare teroristă împotriva gardienilor.

„JCPOA nu este mort, dar este complet blocat”, a declarat Borrell. „Vă puteți imagina că ar fi din ce în ce mai mult blocată dacă [the terrorist designation] era făcut de alte state … ar face lucrurile cu siguranță mai dificile.”

„Dacă regimul iranian este atât de rău …Trebuie să încercăm să evităm ca acest tip de regim să aibă o bombă nucleară”, a adăugat Borrell. „Și nu cunosc o altă modalitate de a face acest lucru decât să facem ca JCPOA să funcționeze.”

Organizația Gărzile Revoluționare, formată din 120.000 de membri, a fost înființată după revoluția islamică din 1979, în paralel cu armata convențională, pentru a proteja republica de amenințările interne și externe. Națiunile occidentale acuză adesea gărzile că alimentează tensiunile din Orientul Mijlociu, unde înarmează și sprijină multe grupuri militante.

Uciderea de către Iran a disidenților pe teritoriul european în urmă cu zeci de ani sau atragerea acestora în țările vecine și transferul lor în Iran pentru pedeapsă în ultimii ani se numără printre acțiunile care ar putea fi folosite ca argumente legale împotriva gărzilor, potrivit diplomaților occidentali de la Teheran.

Diplomații au declarat că este probabil ca UE și Marea Britanie să ia măsuri colective pentru a face ca orice represalii iraniene – cum ar fi expulzarea ambasadorilor de la Teheran – să fie mai costisitoare pentru regimul islamic.

Administrația Trump i-a desemnat pe gardieni drept teroriști ca parte a campaniei sale de „presiune maximă” împotriva republicii, care a ridicat tensiunile în întreaga regiune. SUA au acuzat Iranul pentru atacurile asupra petrolierelor din Golf și pentru un atac cu rachete și drone asupra infrastructurii petroliere a Arabiei Saudite, care a scos temporar din funcțiune jumătate din producția regatului.

La începutul acestei luni, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a cerut statelor membre să pună în aplicare desemnarea ca terorist. Politicienii iranieni au declarat că parlamentul țării va desemna armatele statelor europene ca răspuns, avertizând că o astfel de măsură ar legitima potențiale acțiuni viitoare împotriva lor din partea gărzilor.

În conformitate cu reglementările UE, blocul nu poate desemna o entitate ca fiind teroristă fără ca o instanță dintr-un stat membru să facă acest lucru mai întâi. Hotărârile judecătorești din țările din afara UE, inclusiv din Marea Britanie, sunt posibile temeiuri juridice, dar ar fi mai complicat, au declarat oficialii.

„Da, putem face mai mult [against the guards],” a declarat Borrell. „Dar, așa cum le-am spus colegilor mei din consiliu: acest lucru este în mâinile voastre. Am nevoie de o decizie națională”.

Reportaj suplimentar de Laura Pitel și Guy Chazan la Berlin, Sam Fleming la Bruxelles, Ben Hall la Londra și Leila Abboud la Paris